Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:34 13 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Fabrica hidroavionului "Getta", prabusita si manjita cu fecale

ro

20 Nov, 2003 00:00 1855 Marime text

Un monument de referinta al orasului e batjocorit fara rusine

Ziarul nostru atragea atentia, in urma cu cateva luni, asupra starii jalnice in care ajunsese cladirea fabricii in care fusese construit primul hidroavion romanesc "Getta", pe strada Grivita * In urma articolului, autoritatile au evacuat o familie de rromi care se aciuasera intr-o camera de la parter * Era insa prea tarziu, caci acoperisul cladirii s-a prabusit din cauza grinzilor furate pentru foc * Pentru ca dezastrul sa fie total, cineva a manjit cu fecale elicea de avion transformata in monument, chiar in fata cladirii * Hotii de fier au incercat sa sparga soclul de beton al monumentului, pentru a fura - a doua oara - elicea de aluminiu in greutate de cateva zeci de kilograme * Probabil ca tot ei au fost cei care - de ciuda ca nu au reusit - au manjit elicea cu excremente

Cotidianul ZIUA de Constanta atragea atentia, in primavara acestui an, ca una dintre cele mai reprezentative cladiri din Constanta este in pericol de prabusire. E vorba de atelierul de pe strada Grivita, in care a fost construit primul hidroavion romanesc ce purta marca "Getta". In prezent, acoperisul cladirii s-a prabusit, iar elicea de metal asezata in fata cladirii a fost manjita cu excremente! Inca din primavara trecuta, timpul si nepasarea oamenilor lasasera urme adanci in cladirea masiva, cu doua caturi. Geamurile ferestrelor disparusera de mult, la fel si tocurile din lemn, fatada se scorojise de la atatea ploi, curtea din spate gemea intre munti de gunoaie, resturi menajere si boarfe murdare. Zidurile erau crapate sau chiar sparte pe alocuri si totul era acoperit cu mormane de moloz. La parterul cladirii se aciuase o familie de rromi care isi amenajase, intr-o promiscuitate totala, un adapost. La etaj am gasit un adevarat dezastru. Acolo se vedea cel mai bine cum locatarii furasera grinzile de sustinere a acoperisului.

O pagina de istorie

Zborul primului hidroavion romanesc "Getta". A avut loc la 15 august 1925 si a fost un adevarat succes. Aparatul a fost realizat din initiativa presedintelui de atunci al Camerei de Comert, George I. Georgescu, in urma unui acord cu reprezentantii Ministerului de Razboi. Hidroavionul a fost construit la fabrica Societatii de Transport Constanta, sub conducerea tehnica a inginerului Radu A. Stoika, directorul acestei institutii. Hidroavionul era echipat cu un motor "Hiero" de 200 de cai putere, procurat special pentru acest proiect. Zborul inaugural a avut loc de Ziua Marinei, sarbatorita la Constanta pe 15 august 1925, iar pilotul a fost capitanul aviator Romeo Popescu. In luna octombrie a aceluiasi an, regele Carol a asistat la o demonstratie de zbor, iar apoi hidroavionul a fost vizitat si de misiuni tehnice straine, fiind considerat unul dintre cele mai mari succese ale tehnicii romanesti. In anul 1926, Ministerul de Razboi a comandat Societatii de Transport Constanta trei hidroavioane de tip "Getta", echipate cu motoare mai puternice. Un an mai tarziu, Ministerul de Razboi a cumparat acest hidroavion, precum si instalatia aferenta hidroescalei, existenta in portul Constanta. In anul 1927, industria aeronavala romaneasca a fost reprezentata de unul din aceste aparate la Expozitia Internationala de Aeronautica de la Praga. Un alt aparat a participat, in acelasi an, la Expozitia Nationala de Aeronautica, organizata in parcul "Carol" din Bucuresti. Cu toate ca inregistrase succese importante si dovedise ca poate construi aparate de zbor fiabile, fabricantul si-a incetat activitatea pentru ca nu a mai avut alte comenzi si pentru ca nu si-a primit la timp banii pe aparatele vandute Ministerului de Razboi.

Primul monument, din bronz, a fost furat acum cativa ani

Dupa ce fabrica a fost inchisa, in cladirea de pe strada Grivita au functionat fabrica, baile populare, apoi o tesatorie si un camin de fete. Dupa 1989, un investitor italian a amenajat in incinta o fabrica de incaltaminte sportiva si blugi, dar a dat repede faliment. Apoi, cladirea a intrat in paragina, fiind vizitata de boschetari si de tot soiul de persoane fara adapost, care locuiau intr-o mizerie de nedescris. Ei au fost goniti de familia de rromi care a amenajat camera de la parter, singura cat de cat locuibila. Pe 20 februarie a.c., rromii au provocat un incendiu din cauza unui cos de fum improvizat. Vecinii spun ca focul a aprins acoperisul care a ars pe o suprafata de aproximativ 40 de metri patrati. Incendiul a fost stins de pompieri. Vecinii spun ca tot rromii au fost cei care au furat pala de elice din bronz, prinsa pe un soclu in fata cladirii. Ea a fost scoasa intr-o noapte si vanduta apoi la fier vechi. Aceasta a fost schimbata cu una de aluminiu, care inca mai e pe pozitie.

Nu mai e nimic de facut

In urma aparitiei articolului, familia de rromi a fost evacuata din cladire. Se pare, la inceputul verii. Era insa prea tarziu, caci distrugerile pe care ei si altii le provocasera acolo au fost fatale pentru imobilul de pe strada Grivita. La scurt timp, prin luna august, acoperisul s-a prabusit si cladirea s-a transformat in ruina. Cauza se pare ca a fost tocmai scoaterea grinzilor acoperisului. Ulterior, cineva si-a batut joc de elicea de aluminiu - simbol al reusitei unice a aviatiei romanesti. Soclul pe care e montata elicea este spart pe alocuri, semn ca cineva a incercat sa o fure din nou. Betonul armat al soclului si faptul ca partea metalica a monumentului era puternic ancorata i-au oprit pe hoti. Poate ca tocmai ei au fost cei care au manjit cu excremente elicea, in mod ostentativ, suparati fiind pe cei care o prinsesera atat de bine. Se pare ca imobilul cu pricina ar fi fost revendicat de un pretins proprietar si astfel s-ar explica de ce autoritatile nu au intervenit pentru conservarea acestei cladiri. Oricare ar fi adevarul, e trist ca un monument cu o asemenea semnificatie e distrus si pangarit de persoane care nu au nimic in comun cu bunul simt si constiinta civica.

Ti-a placut articolul?

Comentarii