Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:52 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Exclusiv! Beirut, declaraţii cutremurătoare „Am văzut silueta unei fete. Stătea în picioare. Avea mâna stângă în flăcări“

ro

11 Jul, 2016 00:00 10283 Marime text


Dosarul Beirut a fost instrumentat de Mihai Eduard Ilie, procuror din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, Biroul de Criminalistică, care a instrumentat şi dosarul Colectiv.

Mara Isabella Iacob, magistrat al Judecătoriei Constanţa, a acordat cel de-al 15-lea termen de judecată în celebrul dosar Beirut! Noul termen a fost stabilit pentru data de 15 septembrie. Restaurantul a fost distrus într-un incendiu, în data de 5 aprilie 2014. Atunci şi-au pierdut viaţa Ioana Nicoleta Cengher, Mihaela Tucă şi Nicoleta Vasiliţeanu. George Karam, patronul fostului restaurant, a fost trimis în judecată alături de alte persoane, el fiind acuzat de „infracţiuni de distrugere din culpă, în formă agravată, având ca urmare producerea unui dezastru“.
 
Dosarul a fost instrumentat de Mihai Eduard Ilie, procuror din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, Biroul de Criminalistică, care a instrumentat şi dosarul Colectiv.
 
În continuare, ZIUA de Constanţa prezintă în exclusivitate noi declaraţii date anchetatorilor celor care au supravieţuit acestui tragic eveniment.
 
În rechizitoriul aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa se află declaraţia unei tinere, angajată a restaurantului Beirut, care a declarat că în seara tragediei „au fost comenzi care au presupus utilizarea aragazului (într-o mai mare măsură), a grătarului cu cărbuni şi a cuptorului de pâine“.

„Nu ne-am gândit ca fetele să nu se salveze“

„(…) Erau clienţi care ţipau şi se îngrămădeau către uşa de ieşire din restaurant; am auzit ţipete de sus, din mansardă şi eu am bănuit că e vorba de ceva. Am privit spre scări, în sensul lor (când am ajuns în dreptul scărilor), şi, din
cauza fumului, nu am văzut nimic; mai mult de doi, trei metri în sus pe scări nu se vedea nimic altceva, doar fum se vedea după aceşti metri. Am auzit numai ţipete de sus, nu şi strigăte de ajutor. Fumul de pe scări era opac, negru, nu se vedea vreo lumină; nu m-am uitat atent, pentru că mă grăbeam să ies, dar lumină n-am văzut, era numai fum negru. Nu am văzut pe nimeni să încerce să urce pe scări. (…) I-am spus şefului că se auzeau strigăte de la mansardă. Am întrebat-o pe (…) dacă avea mese sus, pentru că am auzit ţipete, ea mi-a spus că nu avea mese, că era vorba de fetele dansatoare, apoi i-am spus şefului cele relatate anterior. Nu ne-am gândit ca ele să nu se salveze. Când am evacuat restaurantul, nu am văzut pe nimeni coborând pe scări“, a mai spus fosta angajată a restaurantului Beirut.
 
O altă fată, tot din personalul restaurantului Beirut, a mai declarat, conform rechizitoriului: „A venit la mine Karam George, care mi-a spus să sun la pompieri şi la ambulanţă şi să dau toţi clienţii afară.“

„Vocile nu erau simple ţipete, ci spuneau: «Ajutor! Scoateţi-ne de aici!»“ 

„La parter nu era fum vizibil, dar mirosea. Credeam iniţial că fumul vine din exterior în restaurant. Nu am sunat la 112 eu personal, dar am început să le spun clienţilor să iasă din restaurant. La etaj nu exista niciun client. În maximum două minute de la discuţia cu Karam, întreg restaurantul era cuprins de fum, însă cât timp am fost în interior nu am văzut foc niciun moment. Toţi clienţii au ieşit din restaurant înaintea mea. (…) Când mă aflam în interior şi vroiam să ies, le-am auzit pe fete cum ţipau. Ştiu sigur că le-am auzit vocile. (…) Vocile celor două nu erau simple ţipete, ci spuneau: «Ajutor! Scoateţi-ne de aici!»
 
De asemenea, existau şi ţipete prelungi. Când am ajuns jos, la trepte, m-am uitat către salonul de sus. În capătul treptelor am văzut silueta unei fete care stătea în picioare şi care avea mâna stângă în flăcări. Această fată ţipa. În afară de vocea acestei fete, am mai auzit încă două fete ţipând. Am vrut să urc, dar de pe pereţii de lângă scări au început să cadă obiecte. Totodată, de sus se auzeau sunete puternice de obiecte trântite. Am decis să ies afară, întrucât mă simţeam în pericol. (…) În acest timp, mergeam în zona barului, spre ieşire, şi le-am auzit pe fete ţipând de sus. Atunci mi-am schimbat direcţia de deplasare şi m-am îndreptat către capul scărilor. Am ajuns în zona dintre peretele casei scărilor, în spaţiul dintre acest perete şi următorul stâlp artizanal aflat înspre mesele dinspre ieşire. În acel moment, am observat (…) o persoană de sex masculin, care era cu spatele la scări, se deplasa pe direcţia uşii de ieşire din restaurant, am văzut cum se loveşte cu corpul de stâlpul de care vorbeam şi mi-a creat impresia că era în fugă. Nu l-am văzut păşind pe scări şi nici pe casa scărilor“, a mai spus tânăra.

„Am strigat «unde eşti?» de mai multe ori. Nu am primit răspuns“

Un alt martor (client al localului) a declarat: „(…) a venit la masa noastră şi ne-a spus că a luat foc reclama luminoasă. Apoi ni s-a spus că arde sus. Am fost rugat să sun la 112. Am sunat. (…) În dreptul uşii am auzit o fată de sus. Alături de un prieten, m-am întors în local după fată. Eu am urcat primul pe scări, iar prietenul meu după mine, aprinzându-ne telefoanele. Nu vedeam nimic. Fumul era puternic. Se simţea miros de plastic. M-am ţinut de balustradă în timp ce urcam. În timp ce urcam scările, auzeam acele gemete din ce în ce mai slab, iar când am ajuns sus, nu am mai auzit gemetele. Prietenul meu era în spate, cu una sau cu două trepte mai jos. Am strigat «unde eşti?» de mai multe ori. Nu am primit vreun răspuns. Văzând asta şi pentru că nu puteam să mai respir, i-am spus prietenului meu să coborâm, să aducem pompierii. Am coborât scările. La ieşirea din local am întâlnit un pompier, căruia i-am spus de fată, şi el a urcat imediat pe scări. A ieşit tot el cu fata din local.“
 
Citeşte şi 

Ti-a placut articolul?

Comentarii