De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
21:34 24 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

UPDATE Exclusiv! Decanului Plopeanu de la Ovidius i-a fost falsificată semnătura într-un referat pentru o carte din puşcărie. Se duce la DNA! (galerie foto)

ro

15 Jan, 2016 00:00 3685 Marime text


Decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Ovidius, Emanuel Plopleanu, va depune o plângere, astăzi, la DNA referitoare la falsificarea semnăturii sale care apare pe referatul ştiinţific ce însoţeşte cartea unui deţinut din Penitenciarul Poarta Albă. Menţionăm că profesorul Plopeanu a cerut de la Editura ExPonto o copie a referatului anexat manuscrisului la lucrarea „Comunicare şi manipulare”, sesizat fiind de ancheta jurnalistică derulată de cotidianul ZIUA de Constanţa, pe care o puteţi parcurge mai jos.  Decanul de la Istorie şi Ştiinţe Politice susţine că singura semnătură autentică ce însoţeşte volumul mai sus menţionat este în fapt o semnătură în calitate de decan prin care certifică faptul că referenţii ştiinţitici sunt cadre universitare la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice.

Referatele mai conţin şi semnăturile conf. univ. dr. Mihaela Rus şi a lectorul universitar dr. Enache Tuşa.

Mai multe anchete interne au loc la Universitatea Ovidius din Constanţa în cazul profesorilor care au avizat lucrările „ştiinţifice" din puşcării. Scandalul lucrărilor ştiinţifice publicate de deţinuţi are o nouă provocare pentru conducerea universităţii constănţene. În joc intră referenţii ştiinţifici, şi ei profesori universitari, conferenţiari sau lectori care au avizat temele şi structurile cărţilor deţinuţilor sau au completat recomandări privind calitatea ştiinţifică a lucrărilor. Şi aceştia ar putea fi vizaţi de anchete interne. Chiar dacă conducerea Universităţii Ovidius este în această perioadă ocupată cu vizita reprezentanţilor ARACIS, din informaţiile noastre, de la secretariatul rectorului au plecat către cadrele universitare care au apărut în lista coordonatorilor de cărţi ale deţinuţilor adrese prin care li se solicită să prezinte în scris contextul în care au ajuns să-şi dea acordul să coordoneze lucrările, conţinutul referatului de recomandare şi, acolo unde situaţia o impune, şi echipa care a sprijinit ştiinţific coordonarea şi publicarea cărţilor. Purtătorul de cuvânt al UOC, Daniel Citirigă, ne-a precizat la rândul său că „Universitatea a declanşat o analiză internă pentru a stabili gradul de implicare personală a profesorilor şi dacă a fost implicată şi instituţia în acest demers”.

Vă reamintim că cercetările au fost declanşate după ce Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat pentru favorizarea infractorului şi cel mai probabil multe cadre universitare vor fi nevoite să dea declaraţii în faţa procurorilor anticorupţie. O adresă care vizează o anchetă internă s-a trimis către universitate şi din partea Ministerului Educaţiei. Adrian Curaj a solicitat rectorilor implicare şi a făcut apel la soluţionarea cazurilor, dacă situaţia o impune, în cadrul consiliilor de etică din universităţi. Sunt 331 de aşa numite lucrări ştiinţifice scrise numai anul trecut şi toate vor fi investigate. Printre profesorii menţionaţi se numără şi reprezentanţi ai mediului universitar constănţean care au avizat nu mai puţin de 12 asemenea lucrări. Prin ei, doi decani, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu - decan al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice şi conf. univ. dr. Virgil Frunză - decanul de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, vicepreşedintele Senatului şi prodecanul Facultății de Drept și Științe Administrative, conf. univ. dr. Mihaela Rus, prodecanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius“, conf. univ. dr. Cristian Moşnianu, şi alţii.

Solicităm tuturor editurilor constănţene şi Universtăţii Ovidius să facă publice numele tuturor referenţilor ştiinţifici

Ministerul Justiţiei a trimis, la solicitarea HotNews.ro, lista integrală a profesorilor universitari şi a conferenţiarilor care le-au acordat recomandare scrisă persoanelor private de libertate. Potrivit documentului trimis de Ministerul Justiţiei, printre cei care i-au acordat recomandare lui Gigi Becali, patronul echipei de fotbal Steaua Bucureşti, se află şi ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului (pr. prof. univ. la Universitatea Ovidius din Constanţa. IPS Teodosie apare, cu recomandare, la lucrarea „Muntele Athos, patria ortodoxiei”. ÎPS Teodosie a acordat recomandări şi pentru două lucrări ale lui Gabriel Bucică („Legea mozaică în lumina Noului Testament” şi „Importanţa familiei după legea mozaică”), apărute la Editura Ex Ponto Constanţa.

În documentul citat figurează şi alte cadre didactice care au fost coordonatori de lucrări. Printre acestea, se numără:
- lector univ. Cristi Iftene, din cadrul Facultății de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universității „Ovidius” Constanţa, pentru o carte a lui Valerian Nica („Comunicarea în instituţiile publice. Metode moderne şi strategii“);
- prof. univ. dr. Gheorghe Negoescu de la Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universităţii „Ovidius” pentru o carte a lui Claudiu Ristea, fostul şef al Direcţiei Finanţelor Publice Constanţa („Taxa pe valoarea adaugată în UE - armonizare şi diferenţe”), apărută la Editura Muntenia;
- prof. dr.  Dumitru Cristea, Facultatea de Teologie, Universitatea Ovidius, pentru o carte a lui Ion Adrian Alexandrescu („Pastoraţiile în zilele noastre”);
- prof. univ. dr. Anca Cristina Stanciu de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea Ovidius, pentru o carte a lui Lucian Beşchea („Planificare financiară personală - volumul I”), apărută la Editura Fundaţiei Andrei Şaguna Constanţa;
- prof. univ. dr. Marian Cojoc de la Facultatea de Istorie şi ştiinţe Politice Universitatea Ovidius - pentru o carte a lui Viorel Costache („Securitatea şi suveranitatea actorului clasic în relaţii internaţionale”), apărută la Editura Ex Ponto.
- Acelaşi prof. univ. dr. Marian Cojoc  pentru două cărţi ale lui Miron Mitrea („Amintiri... Subiecte. Moment de istorie imediată” şi „Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994”), apărute la Editura Muntenia;
- conf. univ. dr. Cristian Moşnianu, prodecan la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice Universitatea Ovidius - pentru două cărţi ale lui Senol Zevri, fost şef al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa („Comunicare şi manipulare” şi „Propagandă politică”), apărute la Editura Ex Ponto şi o alta - „Impactul Mass-Media asupra Campaniilor Electorale din România” - semnată de Sorin Cocheş, asupra căreia vom reveni ceva mai târziu.
- De asemenea, conf. univ. dr. Virgil Frunză, decanul de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Ovidius, pentru o carte a lui Senol Zevri („Elemente de igienă minimală şi mediul penitenciar”), apărută la Editura Muntenia;
- preot prof. Vasile Nechita de la Facultatea de Teologie Universitatea Ovidius, pentru o carte a lui Relu Fenechiu („Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi”).

Editura, rolul ei şi cărţile scrise în închisori

Totul a plecat de la o discuţie cu un director de editură, care a explicat mecanismul editării şi tipăririi unei cărţi, fie ea scrisă chiar şi de o persoană privată de libertate. Aşadar, cine stabileşte caracterul ştiinţific al unei opere? În niciun caz coordonatorul ales, contactat sau convins de familia deţinuţilor. Are caracter ştiinţific, spune legea, orice lucrare editată de o editură  acreditată CNCS - Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice.

Bun. Însă pentru a obţine această acreditare, editurile trebuie să prezinte, printre altele, o listă cu referenţii ştiinţifici cu care editura colaborează. Informaţia ne-a fost împărtăşită de scriitorul Ovidiu Dunăreanu, de la editura Ex Ponto, una dintre editurile la care au fost publicate cărţile deţinuţilor de la Poarta Albă. Dunăreanu a avut amabilitatea să explice şi traseul până la lumina tiparului a unui volum scris de o parte din cei mai sus nominalizaţi.

De la bun început trebuie spus că, în cazul deţinuţilor, editura de faţă nu a intervenit în niciun fel pe manuscrise, ci pur şi simplu a luat act de acestea. „De multe ori veneau cu ele deja tehnoredactate. Manuscrisele care au fost aduse la editură de familiile deţinuţilor erau însoţite de recomandări venite din partea cadrelor universitare. Aşa au ajuns în tipografie, fără nicio intervenţie. Editura nu a solicitat nicio recomandare din partea universitarilor, ci le-a luat în consideraţie pe cele aduse de familiile celor care au dorit să publice cărţile. Noi i-am tratat ca pe oricare alt client şi nu ne-am permis să facem adăugiri”, susţine Dunăreanu, director al editurii şi al revistei Ex Ponto.

După predarea manuscrisului către editură, tot familia era aceea care prezenta un exemplar al acestuia şi către penitenciar. De aici începea corespondenţa între editură şi penitenciar. „Penitenciarul a trimis către editură o adresă într-un plin de corespondenţă special, prin care ni se solicita să certificăm că respectiva lucrare întruneşte caracterul ştiinţific. Abia în acest moment, editura, în adresa prin care răspunde solicitării, face specificaţia că lucrarea respectivă a fost însoţită de referatele a cel puţin două cadre universitare care certifică caracterul ştiiţific al lucrării, primeşte descriere CIP şi se stabileşte  codul de identificare corespunzător ISBN/ISSN. Apoi este tipărită, iar familia ridică tirajul, în cele mai multe cazuri intim. Aici rolul editurii se încheie” a conchis Ovidiu Dunăreanu.

Un exemplar sau mai multe erau înmânate comisiei de la penitenciar. Acolo, la comisie, deţinutul era chemat cu cartea în mână şi toate celelalte recomandări şi primea verdictul dacă intră sau nu în comisia de liberare.

Cu tunurile pe coordonatori, am uitat de rolul referenţilor ştiinţifici!

Din păcate, decizia DNA nu-i priveşte pe autorii cărţilor din spatele gratiilor, ei nu mai au nimic de câştigat sau de pierdut, mai puţin cei care aşteaptă cu sufletul la gură în aceste zile verdictul comisiei. Însă se anunţă schimbarea legii şi probabil era nevoie de acest lucru. Acţiunea DNA îi vizează însă pe cei care au dat recomandări, altele decât de simplu editor sau coordonator, referinţe ştiinţifice. Ei sunt coordonatorii şi referenţii ştiinţifici ai lucrărilor pe care nimeni nu i-a băgat în seamă până astăzi. Şi nouă ne-ar fi scăpat din vedere, dacă nu ne cădea în mână o carte semnată de unul dintre condamnaţii încarceraţi la penintenciarul de la Poartă Albă. Este vorba despre Senol Zevri, fost şef al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, autor a nu mai puţin de trei cărţi: „Comunicare şi manipulare”, „Propagandă politică”, apărute la Editura Ex Ponto, şi „Elemente de igienă minimală şi mediul penitenciar”, apărută la Editura Muntenia.

Precizăm că nu am reuşit să luăm legătura şi cu reprezentanţii Editurii Muntenia, însă pe această cale facem apel către directorul general Romeo Hanţi să dea publicităţii titlurile lucrărilor condamnaţilor publicate la editura sa şi numele referenţilor care au dat girul că respectivele lucrări au caracter ştiinţific.

Luând spre analiză volumul „Comunicare şi manipulare” (vezi foto copertă exterioară), autor Senol Zevri, coordonator conf. univ. dr. Cristian Moşnianu - prodecan la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea Ovidius, şi tipărit la Editura Ex Ponto, se poate observa că pe interiorul coperţii volumului apar şi referenţii ştiinţifici care au girat caracterul operei. De-ar fi atât de simplu... (vezi foto copertă interioară).

Speriaţi cel mai probabil de amploarea scandalului pe care subiectul l-a căpătat, referenţii au fost destul de timizi în explicaţii. Decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice de la Universitatea Ovidius, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, habar nu avea cum a apărut pe copertă. Decanul a precizat că, din ce îşi aminteşte, „în spirit de colegialitate, am contrasemnat un exemplar tipizat. Formularul avea deja recomandarea care aparţine coordonatorului. Nu-mi amintesc să fi semnat şi vreo recomandare în calitate de referent ştiinţific, dar aştept punctul de vedere al editurii şi chiar voi face demersuri pentru a obţine documentul de la editură ca să pot certifica faptul că n-am dat recomandare ştiimţifică. Astfel, voi primi şi o explicaţie pentru faptul că numele meu apare pe acea coperta interioară”, ne-a precizat Plopeanu, care a adăugat că nu a văzut niciun manuscris, însă ştia că este vorba despre o lucrare a unui deţinut. Plopeanu a revenit cu un punct de vedere, prin care precizează că semnătura referitoare la referatul ştiinţific i-a fost falsificată şi se va prezenta la DNA pentru a sesiza organele de anchetă.

Între timp, a venit şi precizarea de la editura Ex Ponto, prin vocea directorului Ovidiu Dunăreanu. „Editura nu a trecut niciun nume pe carte, noi am publicat manuscrisul aşa cum ne-a fost predat. Este o situaţie complicată şi delicată. Aşa cum am promis, am căutat în arhiva noastră, pentru că păstrăm timp de cinci ani atât manuscrisele, cât şi recomandările, şi domnul Plopleanu are o recomandare pentru cartea lui Senol Zevri legată de tema şi structura cărţii pentru începerea cercetării ştiinţifice”.

Şi numele vicepreşedintelui Senatului, conf. univ. dr. Mihaela Rus, prodecan al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius“, apare în calitate de referent ştiinţific al cărţii semnate de Senol Zevri. Nici doamna Rus nu cunoştea faptul că numele său apare în carte, în schimb a declarat: „Am dat o recomandare pentru lucrare, însă nu l-am văzut niciodată pe domnul căruia i-am acordat recomandarea. Nici nu am ştiut numele, fiindcă el nu apărea pe manuscris. Am dat o recomandare ca să scrie o lucrare. Ulterior, am înţeles că avea studii superioare și era un intelectual. Noi, profesorii, dăm recomandări şi în ţară, şi în străinătate, nu am purtat însă nicio corespondenţă cu editura şi mi s-ar fi părut normal să mi se ceară acordul în momentul în care s-a luat decizia ca numele meu să fie trecut la lista cu referenţi”.

Bun, dar dacă nu a existat nicio legătură cu editura, dar aţi văzut şi parcurs manuscrisul, cine vi l-a înmânat? Răspunsul a venit prompt: „Editura”!!! Ceva mai târziu, a venit şi răspunsul editurii, prin intermediul domnului Dunăreanu: „Familia a venit cu recomandările. Editura nu a înmânat niciun manuscris decât editoriului nostru în vederea tipăririi. Drumul editurii către referenţi nu l-am făcut noi”!
Fără comentarii, fiecare trage singur concluziile!

Al treilea referent ştiinţific, lectorul univ. dr. Enache Tuşa, de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, a fost aproape singurul care şi-a asumat girul ştiinţific acordat lucrării de faţă. „Îl cunosc de mulţi ani pe Senol Zevri, este un om care are capacitatea să scrie, este un intelectual, a fost implicat în viaţa politică, în campanii electorale, iar lucrarea avea notă de subsol, bibliografie, chiar este o lucrare ştiinţifică în domeniul comunicării. Îmi pare rău însă că se încearcă să se arunce anatema pe profesori şi nimeni de la comisia din penitenciar nu este deranjat cu o întrebare”, a mai spus Enache Tuşa. O vom face noi, puţintică răbdare...

Precizăm că Enache Tuşa a apreciat că ambele lucrări semnate de autorul Senol Zevri ale căror manuscrise le-a văzut şi apreciat ar avea calitate ştiinţifică. De altfel, lectorul de la UOC care deţine funcţia de director de imagine al universităţii constănţene a admis că a dat girul ştiinţific şi pentru că-i cunoştea capacităţile intelectuale ale autorului. Singura problemă şi în cazul său este legată tot de manuscris, lectorul precizând că l-a primit de la editură, reprezentantul acesteia apreciind şi în acest caz că familia deţinutului a făcut diligenţele.

Am lăsat la final opinia coordonatorului lucrării, prodecanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius“, conf. univ. dr. Cristian Moşnianu. Acesta ne-a precizat că a anunţat şi conducerea UOC de faptul că se pune la dispoziţia organelor de cercetare dacă este cazul  (n.r. DNA), tocmai pentru că nu are ce să-şi reproşeze în legătură cu acestă situaţie. „N-am coordonat lucrarea. A coordona însemna să mă întâlnesc cu acel domn autor și să-i văd un capitol, să-l citesc, să-i spun să mai scoată ceva, să mai adauge. Un om care, totuși, are studii universitare, putea să scrie? Putea. Dar avea nevoie de această recomandare vizavi de titlul lucrării, tema aleasă şi structura acesteia. Ca profesor, puteam să dau recomandare și era conform legii”,  a spus Moşnianu.

Precizăm că Senol Zevri va apărea pe 3 februarie 2016 în faţa instanţei după ce DNA a contestat liberarea condiţionată a acestuia.

În plin scandal al „scriitorilor din închisori”, un nou volum a primit aprobarea penitenciarului Poarta Albă

În plin scandal al scriitorilor din închisori, în penitenciarele din România continuă să se aprobe „opere cu caracter ştiinţific”! O astfel de lucrare poartă semnătură lui Sorin Cocheş, fost şef  al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Constanţa, condamnat  la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită.

Cartea semnată de Cocheş se intitulează „Impactul mass-media asupra campaniilor electorale din România”, este coordonată de acelaşi conferenţiar dr. Cristian Moşnianu, prodecan al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice de la Universitatea Ovidius din Constanţa, şi a apărut tot la editura Ex Ponto. Cartea de află deja la Biblioteca Judeţeană I.N. Roman şi în urmă cu câteva zile, potrivit surselor noastre, a primit aprobarea comisiei de la penitenciar.

Vă reamintim, Cocheş a fost judecat şi condamnat alături de Senol Zevri, fost director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, pentru complicitate la luare de mită. Condamnaţi în acelaşi dosar, cu acelaşi coordonator de lucrare, dar cu alţi referenţi ştiinţifici aleşi din oficiu. Tot cadre universitare la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice: lector univ. Răzvan Pantelimon, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanţa şi lector univ. dr. Marius-George Cojocaru de la aceeaşi facultate.

Contactat telefonic, lectorul Răzvan Pantelimon a explicat că a fost cautat pentru a da referinţele ştiinţifice de un prieten de familie al condamnatului, care, întâmplător, este o cunoştinţă de-a domniei sale. De aici lucrurile s-au mişcat aidoma celor explicate mai sus. Pantelimon a recunoscut că a dat recomandare cu caracter ştiinţific pentru lucrarea lui Cocheş. Autorul cărţii nu a ajuns încă în faţa comisiei de liberare.

Precizăm că nu este un jihad al deconspirărilor sau al punerii la zid, ci doar prezentarea faptelor aşa cum ele s-au întâmplat în două speţe. Cu siguranţă, lucrurile stau la fel şi în altele.

De aici se poate observa cu uşurinţă că, fără a nominaliza, este aproape evident faptul că, în cazurile de faţă, familiile sau aparţinătorii condamnaţilor au fost cei care s-au ocupat de toată „afacerea”, dacă o putem numi aşa. Nicio persoană nominalizată nu a confirmat că a fost retribuită pentru recomandare sau coordonare. Vom reveni odată ce UOC va face precizări în acest caz, ca urmare a anchetei aflate în derulare.

Deţinuţii nu vor mai beneficia de reducerea pedepsei pentru cărţi scrise

Raluca Prună, ministrul Justiţiei, a declarat că va propune Guvernului ca, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, să fie abrogată prevederea din lege prin care deţinuţii care scriu cărţi în penitenciar beneficiază de o reducere a pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare lucrare. „Fenomenul a scăpat de sub control. Voi propune o ordonanță de urgență în februarie. Abrogarea acestei dispoziții e cea mai bună măsură. Vom analiza cărțile scrise în penitenciar“, a spus Raluca Prună.  

UPDATE 1 - Conf. univ. dr. Mihaela Rus a declarat pentru ZIUA de Constanţa: „Voi merge împreună cu domnul Plopeanu la DNA, pentru că şi în privinţa semnăturii mele sunt inadvertenţe. Repet, eu nu am avizat un referat ştiinţific, ci doar publicarea cărţii“.

UPDATE 2 - Coordonatorul cărţii, prof. Cristian Moşnianu, a declarat pentru ZIUA de Constanţa că salută şi susţine demersul colegilor săi de a merge la DNA pentru a elucida situaţia semnăturilor falsificate. În plus, Moşnianu spune că el nu a văzut niciodată referatele care au însoţit lucrarea şi editura ar trebui să specifice cum a intrat în posesia lor. 
    

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Se dau loviti 16 Jan, 2016 01:36 Asta e la universitate oamenii stau inca in functii RUSINE!!