Patriarhul Daniel Sărbătoarea Crăciunului este Sărbătoarea Darurilor

Sărbătoarea Crăciunului este, aşa cum ne arată Evangheliile, Sărbătoarea Darurilor, a afirmat, duminică, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, în cuvântul rostit, în Catedrala patriarhală, la sărbătoarea Naşterii Domnului.

El a amintit că în cântările bisericeşti se spune că la darul lui Dumnezeu, arătat în Fiul Său făcut om pentru mântuirea oamenilor, se răspunde cu daruri.
"Dumnezeu ne dăruieşte pe Fiul Său ca să ne mântuiască şi să ne dăruiască viaţă veşnică, iar noi ca răspuns aducem lui Dumnezeu prin rugăciune, prin tot ceea ce facem frumos în Biserică şi prin darurile oferite celor săraci, celor fără de adăpost, celor bătrâni", a spus Întâistătătorul BOR, în predica rostită după Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, oficiată la marele praznic al Naşterii Domnului Iisus Hristos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a sute de credincioşi.

Făcând referire la iubirea părintească şi la smerenia deosebită a Mântuitorului, Patriarhul a explicat de ce Dumnezeu când vine în lume nu vine sub forma unui bărbat de 30 de ani, ci mai întâi El este prunc, "pentru că dacă nu ar fi fost copil Iisus Hristos nu ar fi putut vorbi mai târziu oamenilor despre iubirea părintească a Tatălui Ceresc".

"Cine n-a fost copil nu cunoaşte iubirea părintească şi cine n-are iubire părintească nu poate fi om deplin. Trebuie să avem iubire părintească, chiar dacă nu avem copii după trup. Trebuie să iubim copiii, chiar dacă nu sunt copiii noştri după trup", a spus înaltul ierarh ortodox, menţionând că "dreptul Iosif nu este tatăl după trup al Mântuitorului nostru Iisus Hristos pentru că El s-a născut de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria, dar este tatăl adoptiv, tatăl protector, tată care iubeşte Copilul ca acest Copil să aibă iubire deplină şi de la mamă şi de la tată".

"Prin aceasta vedem că un copil creşte cu adevărat ca om numai dacă acesta creşte în iubire. (...) Dumnezeu Copilul Cel Care ţine Universul Se lasă purtat în braţe de mama Sa, Se lasă îmbrăcat cu scutece Cel Care îmbracă cerul cu nori, Cel Care Se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină; din pântecele Fecioarei, spune Fericitul Augustin, conduce toată lumea, toţi aştrii, toate galaxiile, dar Se smereşte atât de mult încât Se arată ca un Copil care depinde în exclusivitate de iubirea şi ajutorul celor din jur", a afirmat Patriarhul BOR.

În opinia sa, "gândim cu multă evlavie la taina familiei, a copiilor" pentru că "binecuvântarea familiei se vede mai întâi prin faptul că Mântuitorul Iisus Hristos S-a născut copil, se vede şi prin faptul că a fi mamă înseamnă a aduce pe lume oameni care sunt chemaţi să trăiască veşnic în iubirea cerească a Preasfintei Treimi".

Preafericitul Părinte a îndemnat, în cuvântul său, să aducem bucurie celor mai puţin fericiţi şi să aducem comuniune acolo unde aceasta lipseşte.

"Dumnezeu ne dăruieşte pe Fiul Său ca să ne mântuiască şi să ne dăruiască viaţă veşnică, iar noi ca răspuns aducem darul său prin rugăciune, prin tot ceea ce facem frumos în Biserică şi prin darurile oferite celor săraci, celor fără de adăpost, celor bătrâni. (...) Să ne ajute Bunul Dumnezeu să ne gândim la copilăria noastră, la părinţii noştri care ne-au născut, la toţi cei care ne-au fost ca şi părinţi şi ne-au ajutat duhovniceşte şi material şi să vizităm în aceste zile familiile cu mulţi copii şi să aducem bucuria Crăciunului în casele în care este puţină bucurie, în care este puţină comuniune şi în care este puţină nădejde", a spus Patriarhul.

De asemenea, în cuvântul său de învăţătură, Întâistătătorul BOR a desluşit înţelesurile duhovniceşti din Evangheliile după Matei şi Luca referitoare la venirea lui Iisus Hristos în Lume, prin care Dumnezeu şi-a arătat profunzimea lucrării sale sfinte.

"Deci toate evenimentele pe care Sfintele Evanghelii ni le arată ne îndeamnă să medităm asupra lucrării mântuirii noastre din înţelepciunea şi iubirea milostivă a lui Dumnezeu", a spus patriarhul. El a vorbit astfel despre semnificaţia celor trei daruri oferite de Magi lui Iisus copil - aur, făcându-se trimitere la demnitatea Lui împărătească, smirna, mărturisind Moartea şi Învierea Lui, pentru mântuirea noastră şi tămâia, simbolul evlaviei, semnul spiritualităţii, al rugăciunilor, care arată că El este Dumnezeu Adevărat.

Printre altele, Patriarhul a amintit că naşterea sfântă şi curată a Mântuitorului are ca scop curăţirea omului de păcat şi sfinţirea lui, deoarece Mântuitorul s-a pogorât pe pământ ca să ridice pe oameni în iubirea lui Dumnezeu.

"Este semnificativ faptul că Mântuitorul Iisus Hristos se naşte veşnic din Tatăl ca Fiu al Tatălui Ceresc, fără mamă, şi se naşte ca om din mamă fără tată. Astfel, este deodată Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Omului. Naşterea Sa nu are loc din iniţiativă bărbătească, ci din iniţiativa lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii. El se naşte din Fecioară fără de păcat ca să ne izbăvească pe noi din păcat. Naşterea Sa este sfântă şi curată pentru că El are ca scop al lucrării Sale curăţirea omului de păcat şi sfinţirea lui. Dumnezeu se pogoară din ceruri pe pământ ca pe noi pământenii să ne ridice la viaţa cerească, la iubirea Preasfintei Treimi. Fiul lui Dumnezeu se face Fiul Omului ca pe oameni să-i înfieze în harul Duhului Sfânt. Toată lucrarea Sa are ca scop ridicarea oamenilor în iubirea lui Dumnezeu', a precizat Patriarhul Daniel .

La finalul cuvântului său, Patriarhul a adresat urări de sănătate tuturor celor care îşi celebrează onomastica, urându-le să fie ca şi păstorii din Bethleem, binevestitori ai iubirii lui Dumnezeu.

"Cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului sau al Crăciunului dorim să adresăm urări de sănătate şi fericire tuturor celor care poartă numele de Cristian şi Cristina, Emanuel şi Emanuela şi derivate. Tuturor le dorim ani mulţi cu sănătate, bucurie şi ajutor de la Dumnezeu şi să fie ca şi păstorii din Betleem binevestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, ca şi îngerii de la Betleem binevestitori ai luminii lui Dumnezeu şi ai mântuirii spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire", a mai spus Preafericirea Sa.

În ziua Crăciunului, când creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc Naşterea Domnului, la Catedrala Patriarhală, la fel ca în toate lăcaşurile de cult s-a oficiat, anul acesta, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Cu privire la această rânduială, tipicul Bisericii Ortodoxe Române ne învaţă că în anii în care Ajunul Naşterii Domnului sau Ajunul Bobotezei cad sâmbăta sau duminica, atunci în ziua Ajunului se face Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte în ziua Praznicului însuşi, după rânduiala obişnuită.

Toate Liturghiile existente azi în Bisericile răsăritene derivă din cele două Liturghii de origine apostolică: cea a Sfântului Iacob şi cea a Sfântului Marcu.

Cea dintâi a dat naştere Liturghiilor din grupa ritului liturgic antiohian (Liturghiile de tip sirian), din care face parte şi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte de 10 ori pe an, după cum urmează: în primele cinci duminici din Postul Paştelui, în Sfânta şi Marea Joi, în Sâmbăta Mare, în ziua pomenirii Sfântului Vasile cel Mare, adică pe 1 ianuarie, şi în ajunul Crăciunului şi al Botezului Domnului, dacă aceste zile cad în cursul săptămânii de luni până vineri. AGERPRES

Sursa: http://www.agerpres.ro/