Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:04 18 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

ro

14 Nov, 2018 00:00 553 Marime text
Germanii dobrogeni au fost o populație stabilită pentru mai mult de 100 de ani în Dobrogea. Colonizarea lor a început în jurul anului 1840, majoritatea acestora părăsind teritoriul dobrogean în anul 1940. Germanii dobrogeni au fost singurul grup etnic german de pe teritoriul României care nu s-a așezat pe aceste pământuri venind direct din Germania, ci din alt spațiu colonizat de germani, și anume din Basarabia și Rusia de Sud.
 

 
Liga româno-germană a luat ființă în anul 1924 și a susținut interese agricultorilor nemți într-o strânsă colaborare cu autoritățile române.
Publicația „Dobrogea jună” din data de 10 mai 1924 arată: „Ieri, în localul școlii evanghelice germane din localitate a avut loc o întrunire a cetățenilor români de origine germană din Dobrogea, cu scopul de a pune bazele în Constanța a Ligii cetățenilor români de origină germană. Întrunirea a fost prezidată de d-l H. Leyer. Au vorbit d-nii Neuman, Ritter, Iosif Schehrer etc. La sfârșit după încheierea procesului verbal de constituire a ligii s-a luat o gustare în comun cu care ocazie s-au rostit diferite toasturi” (redactat de conf. Cornelia Toma).
 
Încet-încet, odată cu scurgerea timpului și cu dezvoltarea gospodăriilor și a localităților în care trăiau, germanii dobrogeni au simțit că este necesar să participe și la viața politică a țării, organizându-se în Ligă, cu conferințe, congrese, întruniri, în cadrul cărora reprezentanți remarcabili apărau interesele agricultorilor, dar și la manifestări specifice, mari târguri de animale și expoziții unde crescători de animale precum Michael Ternes din Caramurat, Friedrich Ritter din Tariverde, Gottlieb Steinmann din Horoslar, asemenea multor altora din Cobadin, Fachria sau Cogealac, luau medalii, premii și diplome pentru caii de rasă și vacile cu care veneau la comisia de apreciere.
 
Contribuția unor personalități din rândul coloniștilor germani din Dobrogea la înființarea, organizarea și administrarea localităților după ce aceasta a devenit provincie românească, dar mai ales în perioada 1900-1940, a fost evidențiată în cuprinsul descrierii fiecărei comune. Printre aceștia se numără:
Mathias Ehret - născut în 1982 în Malcoci, iubitor de muzică, membru și organizator al societății de vânătoare „Lebăda”, monitor-organizator al satului, primar, a organizat repatrierea din 1940 din zonă.
Adam Kuhn - conducător important al coloniei Atamagea
Alfred Rettich împreună cu Iulius Jakobi din Cobadin, ornitologi, au studiat păsările din Deltă
Johann Adam - din Ciucurova, țăran poet, filosof, scriitor, a scris peste 300 de pagini studiate de Paul Traeger, Johann Straus, J. Wagner la întocmirea lucrărilor proprii
Johann Ulbricht - Ciucurova, decorat și medaliat de mai multe ori pentru contribuția la dezvoltarea localității
Straub cel Bătrân - din Cogealac, cunoscut sub acest nume, primar apreciat pentru spiritul său gospodăresc, invitat la încoronarea regelui Carol I
Johann Klukas - Cogealac, specializat în construcții în Elveția, primar, reprezentant al germanilor dobrogeni pe lângă autoritățile române, însărcinat să se ocupe de repatrierea din 1940
Friedrich Sandau - Cogealac. Și-a dedicat viața problemelor bisericii și învățământului în limba germană
Reinhold Gorres - Cogealac, funcționar de bancă, a încercat de mai multe ori să construiască o fabrică de postav și a reușit în 1923 să o modernizeze cu utilaje noi, motoare Diesel, coloranți de import din Germania
Michael Ternes - din Caramurat, a înființat colonia din Caramurat, a reușit să își facă o mare gospodărie agricolă cu 1.124 ha. A fost decorat cu ordinul Coroana României.
Friedrich Ritter - Tariverde, primar peste trei sate: Tariverde, Cogealac și Iman-Cisme. A fost de mai multe ori în audiență cu regele Carol I.
August Rosner II - din Horoslar, mare agricultor cu 2.000 ha, 24 case în Constanța, cinematograf, hotelul Minerva, a angajat doi învățători din Germania și Elveția, a donat o casă pentru școală
Lydia Rosner - sora lui August Rosner II, în Constanța a cântat la orga bisericii gratuit. A făcut studii speciale de orgă în acest scop
Gottlieb Rosner - a înființat banca Transilvania la Constanța
Michael Leyer și familia sa - au fost toți implicați în dezvoltarea comunei Cobadin de la înființare până la plecarea din 1940. Medaliat de mai multe ori. Fiul său Emanel a fost casier la Sindicatul agricol Constanța, reprezentant al bisericii și a fost decorat de două ori cu ordinul Coroana României. Otto-Gustav a studiat în Germania apoi s-a întors la Cobadin. A scris o cronică a comunei tipărită în 1933 la Wiessbaden. A scris trei nuvele cu subiecte din viața coloniștilor și o cronică a familiei sale.
Familia Layer a contribuit direct la constituirea „Ligii cetățenilor de origine germană” în 1924.
Franz Plesky - agricultor cu 350 ha, teren la Ebechioi, a făcut mari investiții în modernizarea exploatației sale cu ajutorul firmei LANZ din Mannheim, ferma devenind un model pentru ceilalți agricultori din zonă
August Klett - primar, morar, mare proprietar agricol, membru fondator al „Asociației coloniștilor româno-germani” în 1913
Adolf Linz - arhitect în Constanța, s-a ocupat în mod special de construirea portului Constanța, dar și a unor clădiri militare - cazărmi, popote, manutanță, Cercul Militar, a proiectat rețeaua de aducțiune a apei potabile, a construit Piața Mare și Hala de Pește, clădiri particulare ale unor oameni de afaceri locali.
 
Datele au fost preluate din lucrarea „Despre germanii din Dobrogea”, autori Horia Stinghe și Cornelia Toma.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii