Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:35 22 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Apariţia ziarului „Dobrogea“ - „Păşim cu sfială la luptă, dar cu inima curată“

ro

08 Oct, 2019 00:00 620 Marime text
Volumul lui Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ aduce la lumină articole din presa vremii privind devenirea modernă a ţinutului dintre Dunăre şi mare, fiind o oglindă a preocupărilor politice, sociale şi culturale din prima jumătate a secolului XX.
 

 
Aflăm astfel că, în septembrie 1889, apărea la Constanţa ziarul Dobrogea, care îşi propunea, prin intermediul entuziaştilor săi iniţiatori - „o mână de oameni modeşti dar încălziţi de focul iubirei de ţeară şi de binele acestei provincii” - susţinerea obiectivă a cauzei noului teritoriu recent revenit sub administraţie românească.   
 

„Trebuinţa unei gazete independente care să nu se amestece în politica militantă, ci să se ocupe de neajunsurile şi suferinţele mult încercatelor poporaţiuni dobrogene, era adânc simţită. Suntem oameni nuoi cei care cutezăm a ne azarda pe spinosul câmp al jurnalismului, ştim că vom întâmpina greutăţi şi desamăgiri, dar ideia că ne-am împlinit o datorie ne va susţine şi ne va mângâia.
 
Păşim cu sfială la luptă, dar cu inima curată, desbrăcată de ori-ce patimă, afară de cea a binelui. Suntem liberali, suntem români, năsuim spre progres, şi în dragostea noastră pentru fericirea Dobrogei îmbrătişăm pe toţi fii acestei provincii. Vom susţine binele cu căldură, vom combate fără milă răul, cerend îndreptarea lui. Cel nedreptăţit va găsi pururea un resunet în inima noastră. Dobrogea suferă, Dobrogea are răni adânci cari trebuesc vindecate fără întârziere. Şi nu cu vorbe deşarte se vor cicatrisa rănile ei. Trebuesc reforme mari, grabnice cari să vindece răul. S'au făcut aşa de multe făgăduieli bieţilor dobrogeni fără a se îndeplini, în cât azi ei nu mai cred în nimic şi pe nimene. Storşi, sleiţi de neîndurarea climei, de nepăsarea şi prigonirea celor chemaţi să-i ocrotească, mulţi au luat lumea în cap, şi mulţi vor părăsi acest pământ ingrat, dacă guvernul va sta nemişcat”.

 

Aveţi milă de Dobrogea!

 
Autorul susţine în continuare necesitatea implicării guvernului în rezolvarea numeroaselor probleme cu care se confruntă tânăra provincie românească.
 

„Este o datorie imperioasă pentru guvern a se ocupa de suferinţele Dobrogei şi a căuta să le vindece cu o oră mai înainte. Prin Dobrogea, România îmbrăţişează Marea, această frumoasă Mare, care formează plămânii ţerei. Acest colţişor de Mare trebue să fie scump Românilor; pe malul acestei Mări trebue să ne înrădăcinăm adânc că nici o vijelie să nu se mai poată smulge.
Dacă ţeara cunoscea deplin dragostea dobrogenilor, alipirea lor la România, suntem încredinţaţi că ar fi făcut mai mult pentru această provincie de cât făcuse până acum. Se poate ierta o greşeală făcută fără gândire, dar este o crimă a stărui în ea, când mii de glasuri ţ'o arată şi cer îndreptarea ei. Noi îndrăsnim a crede că cei ce conduc sorta acestei ţeri, cărora li s'a făcut cunoscut în mai multe rândurI suferinţele dobrogenilor, nu vor sta nemişcafi la glasul desnădăjduit al Dobrogei.
 
Ne adresăm acolo "dove si puo cio che si vuole" (unde se poate ceea ce se vrea), guvernului central, omenilor cu durere de ţeară, ziaristicei, şi'i conjurăm să aibă milă de Dobrogea, să se intereseze de suferinţele ei, de viitorul acestei mult încercate provincie. Vom fi recunoscători omenilor de stat, presei şi tuturor acelora care ne vor sprijini, cari vor susţine causa Dobrogei.
 
Împrejurările economice ale Dobrogei fiind prea puţin cunoscute, ne vom sili a arunca lumină asupra lor făcând în organul nostru partea cea mai largă studielor de acestă natură. Multe disposiţiuni din legile, regulamentele şi decisiunile ministeriale privitoare la regularea, distribuirea şi administrarea terenurilor de cultură şi bunurilor Statului, acele pentru esploatarea pădurilor, carierelor, stufăriilor şi apelor de pescuit, trebuesc revisuite şi refăcute în sens mai echitabil pentru locuitorii acestei provincii, întru cât aplicaţiunea lor mai este susceptibilă de îndreptare.
 
Pe lângă cestiunile de actualitate şi cele de oportunitate în ceea ce ar mai fi de regulat cu prisosele de moşii rămase Statului dupe parcelare, ne vom ocupa de tot ce interesează economia rurală dobrogeană”.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Măsuri împotriva invaziei de lăcuste, în Tulcea anului 1885

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Funeste resultate“ ale ignorării importanței caligrafiei în școli

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un dobrogean se plânge de discriminare - „Să ni se dea aceleaşi legi, căci aceleaşi aspiraţiuni le avem“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Roma din Dobrogea - descoperiri aduse la „aprecierea oamenilor competinţi“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ În urmă cu 136 de ani, dascălii tulceni înființau o revistă a „corpului învăţătoresc rural“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Remunerarea personalului bisericesc - „De ce-i lăsați să umble și ei cerșind pâinea?“

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii