Dosar cu iz de showbiz la Tribunalul Constanța Fosta soacră a Claudiei Pătrășcanu a cerut 10.000 de euro daune morale de la artistă. Decizia de pe fond

 

 
După ce a fost în litigiu cu Gabriel Bădălău, fostul ei soț, cântăreața Claudia Pătrășcanu are un conflict în instanță și cu fosta soacră.
 
Pe 24 aprilie 2024, Rodica Bădălău a depus cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu fosta noră, în dosarul 11907/212/2024, aflat pe rolul Judecătoriei Constanța.
 
Pe fondul cauzei, Rodică Bădălău a solicitat ca instanța să o oblige pe Claudia Pătrășcanu la plata sumei de 10.000 de euro cu titlu daune morale. De asemenea, reclamanta a solicitat ca pârâta să-i prezinte scuze publice ca urmare a prejudicierii imaginii publice, prestigiului profesional și moral, demnității și vieții private, publicarea hotărârii judecătorești într-un ziar național de largă circulație, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, după cum se arată în motivarea judecătorească nr. 4358/27.03.2025, publicată în ReJust.
 
În primă instanță, Rodica Bădălău a pierdut procesul, dar a făcut apel, iar la data de 11 noiembrie a.c., acesta a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța. După cum se arată pe Portal Just, Tribunalul încă nu a stabilit un termen.
 
Minuta Judecătoriei Constanța:
„Solutia pe scurt: Respinge cererea precizată având ca obiect acţiune în răspundere delictuală, formulată de reclamanta .... în contradictoriu cu pârâta ....., ca neîntemeiată. Obligă reclamanta ..... la plata către pârâta ..... a cheltuielilor de judecată în cuantum de 9000 lei, reprezentând onorariu avocat. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 27.03.2025.
Document: Hotarâre  4358/2025  27.03.2025”
 
Ce a deranjat-o pe fosta soacră a Claudiei Pătrășcanu

 
„Atât reclamanta, cât și fiul său sunt asaltați de mesaje jignitoare din partea pârâtei, reclamanta având nevoie de ședințe de consiliere psihologică, întrucât nu se mai poate concentra la activitățile zilnice și să am grijă de familia sa.
 
Punctul culminant a fost atins în data de 07/08.02.2024, când pârâta i-a adus acuzații grave, împreună cu mama acesteia, ##### #######, atât în cadrul unei emisiuni televizate, cât și în presa scrisă.
 
Prin acţiunile conjugate ale pârâtei, i se aduc prejudicii atât imaginii sale, fiind un reputat cadru didactic cu o activitate de 40 ani în învățământul românesc, cât și integrității sale psihice, precum și a familiei mele.
 
Reclamanta a mai arătat că activează, în continuare, în profesie și nu îi permite statutul de cadru didactic să se expună în mediul public într-un mod contrar crezului și poziției ocupate.
 

De asemenea, a precizat că a luat măsuri, trimițând o notificare scrisă prealabilă, prin avocat, transmisă prin executor judecătoresc, prin care a rugat-o să înceteze, de îndată, desfășurarea oricăror acțiuni defăimătoare și denigratoare sau de orice altă natură, prin intermediul rețelelor de socializare, prin interviuri sau articole de presă, sau prin orice alte mijloace, de natură a-i încălca dreptul la viață privată, demnitate, onoare și reputație.”
 
Cum s-a apărat artista
 
„În motivare, a învederat că, în măsura în care reclamanta invocă încălcarea tuturor drepturilor prevăzute de art. 72 si 73 din NCC, cuantumul daunelor morale solicitate cu titlu de despăgubiri pentru fiecare categorie de drepturi pretins a fi fost încălcate de către pârâtă, se impune a fi timbrat în conformitate cu prevederile legale aplicabile, sens în care se impune analizarea excepției insuficientei timbrări.
 
Contrar celor susţinute de reclamantă, opiniile exprimate de pârâtă au o baza factuală, fără a reprezenta judecăti de valoare sau afirmaţii lipsite de fundament expuse cu intenţia de a leza interesele reclamantei, sens în care, fiind efectuată proba veritătii celor exprimate, pe cale de consecintă, sunt înlăturate orice premise în legătură cu prejudicierea reclamantei prin acţiunile, actele sau faptele materiale ale pârâtei, respectiv afirmaţiile formulate în spaţiul public.
 
În contextul factual prezentat, reclamanta omite să spună că toate afirmațiile expuse în prezenta cauză au fost formulate în baza unei realităţi existente și cu care pârâta se confruntă de câţiva ani, aspectele expuse în presa fiind expuse şi în dosarele existente pe rolul instanţelor de judecată între aceasta și fostul soț. În plus, afirmaţiile sale s-au referit la acţiunile reclamantei, nu la persoana sa.”
 
Concluziile instanței
 
„În fapt, pe site-urile de știri spynews.ro, cancan.ro, libertatea.ro, click.ro, viva.ro, au apărut articole de presă prin care se redau declaraţiile pârâtei ########## ####### ####### cu privire la relaţia dintre aceasta, copiii acesteia și familia fostului său soț, fiul reclamantei.
 
În cadrul acestor articole, pârâta relatează diverse episoade din viața de familie, pe care pretinde că le-a trăit atât aceasta, cât și copiii acesteia.
 
(...) instanţa apreciază că declarațiile date de pârâtă au avut loc pe fondul litigiilor preexistente dintre părţi, referitoare la exercitarea drepturilor părinteşti asupra copiilor minori şi a neînţelegerilor privitoare la condiţiile de desfăşurare a programului de relaţii personale, aspect important pentru reliefarea faptului că părțile aveau deja o relație tensionată. Pentru ca fapta pârâtei să reprezinte o încălcare a drepturilor reclamantei, este necesar ca atacul asupra demnității persoanei să atingă un anumit nivel de gravitate, să reprezinte o adevărată ingerință.
 
Astfel, instanța constată, din ansamblul probatoriului administrat, faptul că declaraţiile date de pârâtă nu reprezintă o ingerinţă a dreptului la viață privată a reclamantei, pârâta neurmărind discreditarea reclamantei, ci, mai degrabă, prin declaraţiile sale, pârâta a dorit apărarea propriei reputaţii şi a relaţiei cu copii săi, aceasta fiind o persoană publică.
 
De asemenea, în baza probatoriului administrat, instanţa constată că reputaţia reclamantei nu a avut de suferit din pricina articolelor apărute în presă. Reclamanta deţine în continuare postul de învăţătoare şi se bucură de apreciere şi respect în comunitate. Reclamanta nu a dovedit modul în care aceste declaraţii i-au afectat profesia, cu atât mai mult cu cât aspectele declarate de pârâtă nu fac referire la probitatea profesională a reclamantei.
 
Declarațiile pârâtei trebuie privite în contextul unui conflict personal amplificat public, în care ambele părți au avut un rol activ în menținerea unei atmosfere tensionate și provocatoare. Afirmațiile pârâtei nu se disting printr-o gravitate deosebită şi nu se remarcă printr-o repetare constantă, care să sugereze o intenție deliberată a acesteia de a o discredita pe reclamantă. Mai mult decât atât, instanța consideră că anumite afirmații, chiar dacă nepoliticoase sau jignitoare, în oprinia reclamantei, se încadrează în sfera exprimării subiective a opiniilor personale, ceea ce atrage incidența libertății de exprimare prevăzute de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 30 din Constituție.
 
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: fapta ilicită, prejudiciu, legătura de cauzalitate, vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.
 
Instanţa de judecată apreciază că nu s-a făcut proba existenţei faptei ilicite, astfel că nu va mai analiza și celelalte condiții prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii civile delictuale.
 
Pentru aceste considerente, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată.”
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Victorie pentru Claudia Pătrășcanu! Câștigă procesul cu Gabi Bădălău. Iată soluția instanței de la Constanța