Câteva sute de articole din presa primei jumătăți de secol XX, care fac referire la devenirea istorică, politică și culturală a teritoriului recent revenit la România, sunt indexate de istoricul constănțean Stoica Lascu în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“.

Un articol apărut în numărul 3 al Revistei Corpului Didactic Rural din judeţul Tulcea, din 15 octombrie 1983, sub semnătura pasionatului învățător V.Poreanu, face o descriere a vestigiilor arheologice din arealul comunei Cogealac, unde a fost odinioară, după spusele locuitorilor tătari „o mare localitate numită Roma":

„Pe dealul după rîpa dreptă a pîreului ce isvoresce din sud-vestulu Comunei rurale Cogelac Judeţul Tulcea Plasa Babadag, chiar pe terenul dintre viile actuale şi menţionatul pîreu, după cât am aflat din spusele locuitorilor tătari, a fost odinioară uă mare localitate numită "Roma" (ei spun c'ar fi fost un oraş) fără însă ca să'mi poată da şi alte detalii sau informaţiuni, ei sciu numai că numirea de "Roma" le a rămas din tempuri necunoscute ca o veste fără importanţă pentru ei. Că pe acel teren a esistat când-va o localitate întinsă este prea adeverat că, cu osebi actualii locuitori din Cogelac cei mai mulţi de origină germană veniţi din Rosia parte din ei însă pe tempul dominaţiunei otomane, de la venirea lor chiar şi până în present au scos şi scot încă pe fie-care zi mulţime de petre din fundamentele fostelor case, cu carii ş'au clădit case, pivniţe şi grajduri, pe când vechii locuitori turci au conservat cel puțin suvenirea numelui acelei localităţi antice.


De oare-ce nici o scriere din câte mi-au putut sta la disposiţiune nu s'a ocupat până acum de acea localitate, neci inscripţiuni n'am putut discoperi, a trebuit să mă mărginesc de o cam dată numai la următoarele constatări ce am putut face la facia locului:
Vechea localitate aşa numită «Roma» a avut o întindere aproape de un chilometru, pe alocurea se vede c'a avut două rânduri de case c'o stradă la mijloc, care stradă deabea se mai ivesce unde şi unde. Pe partea sud-estică a dealului - tot pe rîpa dreptă a pîreului - dintre Comuna Cogelac şi comuna Tariverde, am discoperit un drum antic însă forte nimicit prin arături, ce conduce de la fosta localitate antică traversând actuala şosea Tulcea - Constanţa, spre lacul Zmeica care împreună cu lacurile Razelm, Goloviţa şi Sinoe, are directă legătură cu Marea Negră prin deschizetura "Portiţa".

Dacă nu mă înşel acest drum trebue c'a făcut parte tot din aceeași reţea de drumuri la care aparţinea şi drumul roman ce se vede pe terenul Comunei Casapchioi ce pleacă tot spre direcţiunea drumului din Roma probabil ca să se unească ambe la un punct oareş-care.
După opiniunea mea acea localitate antică aşa după cum este conservat şi numele ei de "Roma" constitue o urmă însă neştearsă până acuma a dominaţiunei străbunilor noştri romani, şi probabil a unor locuitori mai mult agricol ce făceau parte din legiunea III-a.
Punu acestea discoperiri la aprecierea oamenilor competinţi”.

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ În urmă cu 136 de ani, dascălii tulceni înființau o revistă a „corpului învăţătoresc rural“ 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbători emoționante ale anilor 1880 - „Chorul bisericesc s-a auzit pentru prima oară în Constanţa“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Raportul doctorului Ioachim Drăgescu, medicul primar al Constanţei, asupra situaţiei sanitare a judeţului

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Remunerarea personalului bisericesc - „De ce-i lăsați să umble și ei cerșind pâinea?“ 

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“ 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Cluburi şi acţiuni caritabile în Constanţa sfârşitului de secol XIX