Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:50 13 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Obiceiuri de nuntă la tătari. Mirele - cu băieții, mireasa - la ea acasă

ro

22 Oct, 2019 00:00 1233 Marime text

Continuăm să prezentăm și astăzi un fragment din capitolul „Satele tătărești”, din monografia „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” în care publicistul Ioan Adam descrie condiția fetelor de etnie tătară.

„Familiile sărace nu gustă carne decât la zile mari.
Tătarii nu beau nici o băutură, afară de apă. Așa le este legea.
Hogea ne spunea însă, că unii au cam început să-și mai calce legea, bând vin.
Postul lor e foarte greu și neînțeles. O lună de zile nu mănâncă nimic ziua; numai noaptea mănâncă, la o oră înaintată.
Femeile nu merg niciodată la biserică. Bărbații se duc în post, în toate zilele, la o oră anumită la geamie. Fiecare își lasă afară papucii, intră în biserica lor și după ce își așterne-o basma mare - jos, se așează pe ea turcește și se roagă lui Alah.

Din vorbă cu hogea, am cules o mulțime de știri din care am să vă spun, aici, așa amestecat, multe din ele.
Numai bărbații merg după mort, femeile șed acasă și bocesc. Două trei zile după moarte, femeile din sat se strâng la vre-un colt, sau chiar pe un maidan și plâng cu zgomot. Bocitoarele acestea umplu satul cu țipetele lor neînțelese. Unele n'au nici o legătură de rudenie cu mortul, dar se strâng acolo la grămadă, de prin toate părțile, ca și cum ar da un ajutor la o treabă. Bocitul acesta e un fel de clacă de plâns.
Niciodată nu duce mortul la geamie, ci îl pun într'un sac de pânză nouă, și-l duc bărbații la groapă, după ce i-a cetit hogea.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Nunta și căsătoria la ei, e deosebită mult. Fetele sunt un câștig pentru părinți. La ei nu-i groaza zestrei ca la noi. Părintele fetei îi dă hainele și rufele trebuitoare, iar părintele băiatului plătește fata c'o sumă de bani; care variază, după frumusețea fetei și bogăția mirelui. Nunta ține o săptămână la cei bogați și trei zile la cei săraci. Ginerele își sărbătorește nunta cu bărbații la el acasă, iar mireasa cu femeile la ea. Muzica lor e zgomotoasă și supărătoare, pentru noi cei nedeprinși. E tot ce poate fi mai nemelodios. Între alte instrumente, au niște talere de metal, cu care bat de fac o gălăgie asurzitoare. Apoi niște fluere cu sunete pițigăiate, tobă, etc.
Fetele se mărită pe la 14 și 16 ani. Ele umblă acoperite la obraz și nu se arată de cât femeilor.
SinguruI bărbat căruia i-i iertat s'o vadă e ginerile. Adesea n'o văd decât părinții mirelui, iar acesta o cunoaște după ce s-a terminat nunta.
Fetele sunt ținute foarte de scurt și n'au voie să iasă neîmbrobodite și atunci încă numai cu mamele lor.


#citeștemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam

Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Citește și:


#DobrogeaDigitală Un recensământ al Dobrogei, vechi de un secol

#DobrogeaDigitală Pe vremea când satele dobrogene erau bogate și frumoase, cu țărani vioi și muncitori

#DobrogeaDigitală „În Dobrogea, se vede multă viață și simțire românească“

#DobrogeaDigitală Dacă nu ar fi fost îmbărbătați de Mihail Kogălniceanu, coloniștii nu s-ar fi statornicit în Dobrogea

#DobrogeaDigitală Despre cojani, cei „care formează acele frumoase sate de țărani, ridicate ca prin farmec“

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descriere dură a satelor tătărești, așa cum le-a găsit Ioan Adam la începutul secolului XX

Ti-a placut articolul?

Comentarii