Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:57 15 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică La 200 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu, Academia Română îi dedică o sesiune aniversară

ro

08 Oct, 2019 00:00 438 Marime text
Anul acesta, pe 29 iunie, s-au împlinit două secole de la nașterea unuia dintre cei mai importanți revoluționari români - Nicolae Bălcescu.
 
Istoric, scriitor și fruntaș al Revoluției de la 1848 din Muntenia, Nicolae Bălcescu s-a născut la București, într-o familie de mici nobili, și a studiat la Liceul Sfântul Sava. La vârsta de 19 ani, s-a înrolat în armată, iar doi ani mai târziu, este arestat și condamnat la trei ani de închisoare, sub acuzația de complot împotriva domnitorului Alexandru I. Ghica.
 
În 1843, este eliberat și, tot în acest an, împreună cu Ion Ghica și Christian Tell, înființează organizația revoluționară secretă „Frăția. În anul 1846, pleacă la Paris, unde înființează „Societatea Studenților Români, din care mai făceau parte Ion Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti, Ion Ionescu de la Brad.
 
În 1848, după ce participase la revoluția franceză, s-a întors la București, pentru a participa la revoluția ce se desfășura aici. Pentru o scurtă perioadă, Bălcescu a fost atât prim-ministru de externe, cât și secretar de stat al Guvernului Provizoriu. A susținut votul universal și reforma agrară, idei ce nu au fost agreate de unii revoluționari.
 
Pe 13 septembrie 1848, Nicolae Bălcescu este arestat de către autoritățile otomane, apoi se refugiază în Transilvania. Și-a petrecut restul vieții în diferite orașe din Italia și Franța. Pe data de 29 noiembrie 1852, a decedat la Palermo, la vârsta de 33 de ani, de tuberculoză.

Dintre cărțile publicate de Bălcescu, amintim „Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum”, completată cu „Puterea armată în Moldova”, opere în care atribuie armatei un rol important în cucerirea libertății și independenței naționale. În 1846, scrie primul său studiu de istorie socială, „Despre starea socială a muncitorilor plugari”.  

S-a remarcat drept un intelectual dedicat întru totul cauzei revoluționare, participând la elaborarea proiectului de constituție a țărilor române, și un militant în afirmarea autonomiei și pregătirea proclamării independenței, în adoptarea votului universal și împroprietărirea țăranilor.
 
Întemeietor al istoriografiei naționale ca știință, împreună cu Mihail Kogălniceanu, Bălcescu a elaborat, din perspectiva unui istoric pasionat, studii care au vizat analiza unor subiecte îndelung dezbătute la jumătatea secolului al XIX-lea: cauzele economico-politice ale declanșării Revoluției de la 1848, izvoarele istoriei românilor, relațiile politice dintre provinciile românești și Imperiul otoman.
 
În anul 2015, Academia Română îl numea membru post-mortem, iar astăzi, prin Secția de științe istorice și arheologie și Secția de filologie și literatură, organizează, în Aula celui mai înalt for intelectual, sesiunea aniversară „Nicolae Bălcescu, 200 de ani de la naștere“.
 
Sesiunea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. La eveniment vor susține comunicări acad. Dan Berindei, președinte de onoare al Secției de științe istorice și arheologie, acad. Victor Spinei, președintele Secției de științe istorice și arheologie  – „Nicolae Bălcescu – editor de izvoare istorice“, dr. Alexandru Mamina, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române – „Realismul vizionar: Nicolae Bălcescu tactician politic“, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură – „Iubirile și prieteșugurile lui Nicolae Bălcescu“.
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti    


Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.

Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.

 
Sursa foto: Ilustrație din cartea „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii