Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:29 13 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Zidirea lumilor și a sufletului omului”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constața

ro

07 Dec, 2018 00:00 737 Marime text
În numărul din anul VIII, 1927, al „Analelor Dobrogei” (serie veche), revista Societății Culturale Dobrogene, la pagina 77, descoperim o amplă scriere a lui Dimitrie Cantemir, intitulată „Iubitorului cititor sănătate”, care este structurată pe mai multe părți.


Acest articol cu mai multe subpuncte face referire în mare parte la credința oamenilor față de Dumnezeu, cât și credința în Allah. Mai important decât atât, subiectul care incită este acela prin care se adresează voalat o întrebare. Cum este văzută credința? De toți oamenii, în funcție de religia fiecăruia, deși povestirile sunt aceleași, percepțiile cu privire la întâmplările cu iz religios diferă?
 
Din manifestul lui Dimitrie Cantemir fac parte subcapitolele „Despe Dumnezeu”, „Despre zidirea lumilor”, „Despre sufletul omului”, „Despre Avram”, „Despre sfârșitul lumii”. Articolul poate fi citit integral AICI.
 


Revista „Analele Dobrogei” este o îmbinare a textelor culturale, cu cele științifice, a celor istorice, cu poezii, o cumulare a multor intelectuali cunoscuți de toată lumea, dar nu numai, care au dorit să dedice atât timpul lor, cât și scrierile publicului revistei, dar și noului public. Cultivând genuri diferite, oameni diferiți, a atras un public nișat într-un număr din ce în ce mai mare. Putem spune că revista condusă de Constantin Brătescu și-a îndeplinit, de-a lungul anilor în care a fost publicată, scopul inițial, acela de a aduce noutate, unicitate în viața dobrogenilor și a celor interesați de astfel de edificii culturale.

Așa cum ieri am vorbit despre partea mai controversată a articolului, şi anume „Despre îngeri și diavoli”, astăzi vom trece în revistă două alte subcapitole al articolului lui Dimitrie Cantemir din „Analele Dobrogei” denumite „Despre zidirea lumilor” și „Despre sufletul omului”. Aceste două fragmente vor să redea, de fapt, simbolistica creării lumii sau lumilor, așa cum sunt ele văzute  de către oameni, dar și sentimentele pe care aceștia le nutresc în privința acestui subiect.
 
„Înainte de toate, Dumnezeu a zidit lumea. Înainte de lumea aceasta, Dumnezeu mai zidise și multe alte lumi. Dumnezeu a făcut condeiul, apoi cartea, în care a scris toate câte avea să zidiască, să săvârșească și să țină dela începutul și până la sfârșitul lumii”.
 
Această zidire a lumii, așa cum știm deja, s-a făcut în șapte zile, de către Dumnezeu, însă el doar a construit și a lăsat pe cei care aveau să vină să zidească locul? Omul, în știința sau neștiința sa s-a putut bucura în totalitate de ceea ce a creat Dumnezeu sau ușor, ușor a început să strice? Probabil că ambele variante sunt de luat în calcul, dar doar una e cea care definește cu adevărat această zidire a lumii.
 
„Începutul lumii și al vremii de astăzi, musulmanii, îl socotesc, ca și biserica grecească, adică din anul acesta al mântuirii 1719 este al 7227-lea dela zidirea ei. Toate făpturile văzute și nevăzute de muritori s-au făcut din nimic prin mâna cea atotputernică a lui Dumnezeu. El a plăsmuit pe om din lut și pe urmașii acestuia din sucuri fragede și i-a suflat duh de vieață din duhul său. Și  făcându-l cât de poate de bine după duhul său, din prea înalta Sa poruncă, înaintea lui se vor închina toți îngerii”.
 
Eva și Adam fiind înaintașii noștri, primi oameni de pe Pământ, îi luăm ca repere atât sociale, cât și morale. Tocmai de aceea ne identificăm cu ei aproape în toate ipostazele în care ne găsim și poate, ne și întrebăm oare cum ar fi procedat ei dacă ar fi fost în situația noastră. Bărbatul este definit ca fiind incoruptibil, iar femeia uneltitoare, care care întoarce și situația, dar și bărbatul după bunul său plac. De unde se ajunge la păcatul strămoșesc care stă la baza noastră ca indivizi.
 
„Păcatul strămoșesc e altfel povestit decât în Biblie. Coranul spune că Adam a mâncat nu din pomul, ci din grâul cel oprit, la îndemnul lui Iblis (Lucifer)”.
 
Păcatul fiind al bărbatului, care și-a asumat acest lucru, femeia nu avea cum să îl contrazică. Trebuia doar să îl susțină, iar prin acest păcat au mai apărut și ale elemente complet opuse unicității și frumosului pe care îl construise Dumnezeu, cum sunt murdăria, sau mirosul, sau părul de pe corpul bărbatului, care erau pentru acesta motiv de mândrie și de arătare a bărbăției.
 
Sufletul omului însă este schimbător, răvășit, acum calm și după câteva minute nervos. Este de nestăvilit, aprig, poate chiar ușor neînțeles.
 
„Despre suflete, mohamedanii au învățătură asemănătoare ca aceea a lui Platon despre idei. Spun anume, că sufletele omenești toate au fost zidite odată și sunt tot așa de vechi ca lumea. Ele, însă, intră în trup, în clipa zămislirii, prin mijlocirea arhanghelului Gavril și sunt alcătuite din strălucirea raiului. Tâlcuitorii coranului spun că sufletul omului e o părticică din sufletul sau duhul lui Dumnezeu. E nemuritor și nu poate pieri nici odată”.
 
Se spune că asemănarea şi chipul unui om este dat de sufletul acestuia. Extrem de adevărat, deoarece tot ceea ce facem se răsfrânge asupra noastră, asupra celor din jurul nostru, fiind de datoria fiecăruia să se stăpânească pe sine indiferent de situație.
 
„Dumnezeu ar fi zidit cu cincizeci de mii de ani înainte de zidirea lumii acesteia. De dragul lui a făcut în acelaș timp și raiul, plantând acolo un singur arbore, numit tuba. Tot atunci a zidit și păunul, în care ar fi ascuns sufletul lui Mohammed, iar pe păun l-a așezat în acel arbore”.
 
„Acum răsare soarele ambelor lumi, a celei de față și a celei viitoare”.

Puteţi accesa varianta integrală a numărului din anul VIII, 1927, al Analelor Dobrogei AICI.
 

DREPTURI DE AUTOR 

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale.

 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii