Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:32 16 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Horia Grigorescu, primarul născut în Constanța și care a dus orașul tomitan la cote înalte ale progresului

ro

18 Jun, 2024 17:00 749 Marime text
  • A fost deputat de Constanța în perioada 1927 – 1928, iar până la 20 martie 1934 a fost prefectul județului. La acea dată, Horia Grigorescu a fost numit președintele comisiei interimare a orașului, iar în vara lui 1934 a fost ales primar al Constanței
  • În perioada primului său mandat, orașul de la malul mării a cunoscut un succes fără precedent, obținut datorită implementării unui program de lucru bine studiat, unei ordini gospodărești și unei cinste în realizări
  • Prin realizările avute cu Horia Grigorescu la conducere, constănțenii l-au votat pentru încă un mandat, în vara lui 1937, pentru a-și desăvârși opera începută și a supraveghea mai departe ascensiunea Constanței
 
Fost primar al municipiului Constanța, adulat de locuitorii urbei tomitane, Horia Grigorescu a venit pe lume într-o zi de 19 iunie 1896.
 
A fost fiul lui Petre Grigorescu, cel care s-a născut în Sibiu și care a fost primul inginer silvic în Dobrogea, în 1878.
 
După terminarea liceului, Horia Grigorescu a plecat în București, unde a urmat Facultatea de Drept. A participat la Războiul de întregire a Neamului, iar când acesta a luat sfârșit, viitorul edil a plecat la Paris.
 
În capitala Franței, Horia Grigorescu a obținut diploma de doctor în drept, la secția politico – economică, în anul 1922.
 
El a revenit în țară și a intrat în baroul de avocatură, iar în anul 1924 s-a mutat din nou, venind în Constanța, orașul său natal.
 
A fost deputat de Constanța în perioada 1927 – 1928, iar până la 20 martie 1934 a fost prefectul județului. La acea dată, Horia Grigorescu a fost numit președintele comisiei interimare a orașului, iar în vara lui 1934 a fost ales primar al Constanței.
 
În perioada primului său mandat, orașul de la malul mării a cunoscut un succes fără precedent, obținut datorită implementării unui program de lucru bine studiat, unei ordini gospodărești și unei cinste în realizări.
 
Prin realizările avute cu Horia Grigorescu la conducere, constănțenii l-au votat pentru încă un mandat, în vara lui 1937, pentru a-și desăvârși opera începută și a supraveghea mai departe ascensiunea Constanței.
 
Este de menționat că, la început, orașul Constanța nu beneficia de bugetul necesar pentru demararea proiectelor gândite de Horia Grigorescu, dar cu ajutorul ministrului V.P. Sassu și a altor oameni, a fost dată o lege specială prin care s-a hotărât perceperea unei taxe, în folosul primăriei, la toate produsele petrolifere ce se exportau prin Port. Aceste taxe au sporit bugetul anual la circa 60 – 70 de milioane de lei.
 
Printre proiectele implementate de primarul Horia Grigorescu și care au schimbat în bine Constanța se numără: consolidarea malurilor, instalarea unei conducte noi de apă, inaugurarea abatorului, realizarea planului cadastral, ridicarea Bisericii „Sf. Împărați” etc.
 
Redăm toată opera edilitară a lui Horia Grigorescu, așa cum apare în revista „Analele Dobrogei” nr. 18 din anul 1937.
 
1. Consolidarea malurilor. Una din problemele cele mai grele şi mai urgente pentru Constanţa era consolidarea malurilor din partea de NE a oraşului, maluri ce se surpau zilnic din cauza apelor subterane de infiltraţie. Aceste surpări continui au făcut să dispară în apele Mării un cartier întreg, strangulând cea mai frumoasă parte a oraşului în formă de peninsulă. Problema aceasta a fost desbătută încă de acum 35 ani, până când a venit în fruntea primăriei un om de o inteligenţă clară şi de un curaj deosebit, care s-o atace din plin.
Lucrările au început în vara anului 1934 şi vor dura probabil 7 -8 ani, însumând la cheltueli o valoare totală de circa 400 milioane lei. (...)
 
2. Staţiunea Mamaia funcţiona într-un pavilion vechiu de scânduri, deoparte şi alta a căruia se înşirau gherete primitive şi fără instalaţiuni necesare. Şi aci s-a procedat după un plan bine studiat. S-a început cu o nouă parcelare a plăjii, pe o lungime de peste 3 km, cuprinsă între Marea sărată şi lacul cu apă dulce al Mamaei; apoi, în locul pavilionului vechiu, s-a ridicat un măreţ cazinou central, încadrat pe flancuri de câte 150 de cabine şi instalaţiuni de băi, după ultimele norme ale tehnicii moderne. Arhitect fiind d-I V. Ştefănescu, iar antreprenor d-l inginer A. Ioanovici, întreaga lucrare reprezintă expresia artei şi tehnicii pur româneşti. Staţiunea Mamaia ajunge astfel fără de rival pe tot litoralul M. Negre şi contribue, prin aspectul ei civilizat, la prestigiul oraşului şi tării întregi.
 
3. Conducta de apă. Pentru alimentarea cu apă a cartierelor s-au instalat conducte nouă pe o lungime de peste 20 km. (...)
 
4. Pavajul. În toate cartierele s-au împietruit din nou, s-au reparat şi completat peste 200 străzi, dându-li-se un aspect mai civilizat; s-au creat bulevarde nouă, pavându-se partea carosabilă cu granit, iar trotuarele cu asfalt şi s-au înzestrat străzile cu conducte pentru apa de băut şi canale pentru apele menajere şi de ploi.
 
5. Abatorul. S-a terminat şi inaugurat marele abator de export, unic în toată România prin proporţiile sale uriaşe şi importanta sa pentru viitorul economic al regiunii. (...)
 
6. Planul cadastral al oraşului, la care se lucrează de specialişti de doi ani, va fi şi el în curând terminat. Lucrările au costat peste 7 milioane lei.
 
7. Plantaţii. Pe străzile şi bulevardele oraşului s-au plantat peste 30.000 de arbori diferiţi, cari înveselesc privirea şi schimbă vechiul aspect de stepă al oraşului. Grădinilor şi parcurilor oraşului li s-au dat de asemenea o atenţie deosebită, mărindu-se, pentru necesitatea înfrumuseţării lor, serele comunale.
 
8. Împroprietăriri. S-a împroprietărit un număr important de demobilizati şi funcţionari, dându-li-se locuri de casă şi delimitându-se aproape complet aria oraşului.
 
9. Şcoala, ca mijloc de promovare a culturii, a fost ajutată cu toată largheţa. S-au construii două localuri nouă de şcoală primară în cartierele mărginaşe; s-au renovat şcoalele No. 6 şi 7, rămase în suferinţă încă din anul 1928; s-au dat subvenţii importante la construcţia liceului Mircea cel Bătrân; s-a contribuit la cumpărarea noului local al liceului comercial de fete şi la ridicarea atelierelor liceului industrial de băieţi; însă cel mai frumos succes s-a câştigat prin construirea şcoalei primare „I. G. Duca" de pe Bulevardul Regina Maria, o podoabă de clădire, înzestrată cu săli de clasă, mari şi luminoase, cu sală de gimnastică şi jocuri, cu atelier, cantină, terase pentru recreaţii etc. E una dintre şcolile cele mai frumoase din întreaga ţară.
 
10. Biserica. S-a zidit din temelie şi s-a terminat biserica „Sf. Împăraţi", care este una din cele mai frumoase din România (...)”.
 
În aceeași revistă se menționează că Horia Grigorescu a fost unul dintre oamenii rari care au știut să lucreze cu pasiune și pricepere pentru progresul unei societăți.
 
Sursă text: „Analele Dobrogei” nr. 18 din anul 1937
 
Citește și:
#DobrogeaDigitală Prefect și primar al Constanței, „una din cele mai de seamă figuri ale Dobrogei contemporane”
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii