Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:40 19 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Prognoze pentru Portul Constanţa, la 1920, dar... „risipite în lupte politice inutile“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

03 Nov, 2018 00:00 1014 Marime text

Marele colecţionar de artă armean Krikor H. Zambaccian (6 februarie 1889 – 18 septembrie 1962) semnează în numărul 2 (1920) al primului an de apariţie a revistei „Analele Dobrogei“ un concis, dar interesant articol legat de evoluţia Portului Constanţa, pe care îl puteţi găsi AICI.
 
 

 
Astfel, aflăm că, la 1885, dintre cele trei porturi de care dispunea România, Brăila era cel mai „productiv“, pe acolo fiind tranzitate 89.310 tone la import, respectiv 334.323 tone la export, în timp ce la Constanţa importurile se ridicau la 7,529 tone, iar exporturile la 39.539.
După 1895, odată cu construcţia podului de la Cernavodă, Portul Constanţa avea să urce în clasament, înregistrând în anul 1912 un export de 1.273.000 tone.
 
Evident că planurile legate de exploatarea Portului Constanţa promiteau să ne ducă... departe pe noi, constănţenii.
„Beneficiile ce vor rămâne în Constanţa, numai din manipularea mărfurilor ce se vor tranzita, vor fi considerabile; populaţia oraşului se va mări faţă de nevoile crescânde de braţe şi de personal necesar dezvoltării transacţiunilor şi de inevitabila stabilire de noi întreprinderi de comerţ. Industrializarea regiunii Constanţei este iarăşi un punct capital, căci pentru multe mărfuri şi rnaterii prime, transformarea trebuie să se facă în punctul de export, de unde să se distribuie produsele, gata de consum, în toate părţile. De asemenea şi cu materiile prime importate.
 
Însă, faţă de perspectiva ce se prezintă oraşului Constanţa, sacrificiile şi sforţările noastre de până acum nu însemnează decât prea puţin şi este de neapărată nevoe să ducem o luptă în interesul portului nostru, studiind nevoile lui şi nerisipind energiile noastre în lupte politice inutile şi în chestiuni secundare (...). Numai aşa oraşul nostru, legat prin căi ferate şi poduri cu toate provinciile româneşti de peste Dunăre, şi apoi înzestrat cu tot ce caracterizează un port modern şi un centru industrial, va putea trăi o viaţă economică puternică şi va merita denumirea, cam pripită acum, de «perla Mării Negre»“, mai scrie Zambaccian în acelaşi articol.
 
DREPTURI DE AUTOR
 

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale
 
Citeşte şi:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeşteDobrogea „Cele trei Dobrogi“. Nicolae Iorga, despre frumuseţile ţinutului dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Constantin I. Brătescu, întemeietorul „Analelor Dobrogei”, supranumit și „geograful Dobrogei”
 
#citeşteDobrogea „O faptă culturală neobişnuită”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 1, 1919

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 2, 1919

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 1, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 1, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 2, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 3, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 4, 1923

Analele Dobrogei, anii 5 și 6, 1924 și 1925

Analele Dobrogei, anul 7, 1926

Analele Dobrogei, anul 8, 1927

Analele Dobrogei, anul 9, volumul II, 1928

Analele Dobrogei, anul 10, fasciculele 1-12, 1929

Analele Dobrogei, anul 11, fasciculele 1-12, 1930

Analele Dobrogei, anul 12, fasciculele 1-12, 1931

Analele Dobrogei, anul 13-14, 1932-1933

Analele Dobrogei, anul 15, 1934

Analele Dobrogei, anul 16, 1935

Analele Dobrogei, anul 17, 1936

Analele Dobrogei, anul 18, 1937

Analele Dobrogei, anul 19, volumul III, 1938


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii