Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:41 21 06 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea După şase ani de la revenire, Dobrogea era... încorporată, constituţional, României. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

17 Mar, 2018 00:00 1395 Marime text

Dacă Dobrogea a avut, cât de cât, şansa unei Constituţii noi, cum este cea de la 1880, pentru România se punea tot mai acut problema revizuirii Constituţiei de la 1866, care se dovedea depăşită de starea de lucruri peste care trecuseră 17 ani.
 
Chiar dacă fusese revizuită la 1879, Constituanta de la acel moment mărginindu-se să modifice un singur articol, o serie de alte chestiuni rămâneau nerezolvate „şi opinia publică a Ţării cerea stăruitor să li se dea o soluţie pe cale constituţională“.
 
Hotarele României suferiseră modificări, deci trebuia redefinit teritoriul. „Trebuia să se dea acelui text o redacţiune din care să rezulte că Dobrogea este şi rămâne parte integrantă şi inseparabilă a României“. De asemenea, „Principatele Unite“ şi „Domn“ nu mai aveau rost şi trebuiau înlocuite cu România şi Rege.
 
Pe de altă parte, opinia publică solicita garanţii în ce priveşte libertatea presei şi desfiinţarea restricţiilor din vechea legiuire, cum la fel de mult se impunea o reformă electorală. Aşa încât, în ziua de 22 decembrie 1882, „B. Boerescu la Senat, în numele a opt senatori, şi I. Cîmpineanu la Cameră, în numele a 61 de deputaţi, au făcut propunerea ca Adunările să declare că este loc la convocarea unei noi Constituante“.
 
La 1 iunie 1883, Camera a numit o comisie compusă din 15 membri care să întocmească un ante-proiect de Constituţie, iar la 26 martie 1884 se trecea la aplicarea modificărilor, încorporarea Dobrogei la Ţară consacrându-se şi constituţional. „Provincia transdanubiană a Regatului era de aici înainte cuprinsă în cadrul Constituţiei. Unirea sa trupească la România - ca să întrebuinţăm nimerita expresiune a dlui Titu Maiorescu - era făcută. Şi Constituanta lăsa legiuitorului ordinar posibilitatea de a desăvârşi şi unirea sufletească, asimilând în drepturi pe cetăţenii dobrogeni cu cetăţenii României propriu-zise“.
 
Despre taberele politice şi luptele intestine de la acea vreme puteţi afla lecturând lucrarea „Dobrogea şi drepturile politice ale locuitorilor ei“, de I.N. Roman, la paginile 48-59:
https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/dobrogea-si-drepturile-politice-ale-locuitorilor-ei-156.html
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii