„Analele Dobrogei“ - tematică; particularităţi

În anul 1920, la Constanţa se înfiinţează, sub conducerea profesorului Constantin Brătescu şi a avocatului Ioan N. Roman, „Societatea de cultură dobrogeană”. Programul societăţii prevedea, la primul punct, editarea unei reviste - „Analele Dobrogei” -, care, în fapt, continua revista „Arhiva Dobrogei”, apărută la Bucureşti, în 1916, sub direcţia lui Constantin Moisil, căruia i se alătură Constantin Brătescu. „Arhiva Dobrogei”, în condiţii aparte, apare şi în 1919 şi 1920. O parte din colaboratorii de prestigiu se transferă la „Analele Dobrogei” (1920-1938).
 

 
„Analele Dobrogei”, revistă regională, şi-a propus, printre altele, să studieze „pământul şi poporul acestei provincii, din toate punctele de vedere - arheologic, istoric, etnografic, geologic, economic”.[1] Numeroasele studii ştiinţifice au urmărit şi un scop mai înalt: „De a crea o mai luminată conştiinţă naţională în românul dobrogean şi a trezi o mai vie iubire pentru locul în care fiecare e activ.  Desăvârşindu-te pe tine, dăruieşti Patriei un cetăţean valoros, de care poate fi mândră, ridicând satul sau oraşul tău, ai dăruit ţării întregi mai multă frumuseţe şi tărie”[2].
 
Secretarul de redacţie al revistei apreciază, în scrisoarea adresată preşedintelui Camerei de Comerţ din Constanţa - prin care solicita, cu onoare, să se acorde în continuare subvenţia (5.000 de lei) pentru a nu-şi suspenda apariţia - că revista „Analele Dobrogei” e „una din cele mai de seamă din întreaga ţară […] De multe s-a luat act cu mari elogii şi s-a ţinut seama şi în cercurile ştiinţifice din străinătate”[3].
 
Renumele revistei este întemeiat pe contribuţiile ştiinţifice datorate unor colaboratori - savanţi, precum: Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Simion Mehedinţi, Orest Tafrali, Constantin Brătescu, Constantin Moisil, Radu Vulpe, George Vâlsan, Vintilă Mihăilescu şi mulţi colaboratori locali - profesori, ingineri etc.
 
Dintre temele şi problemele abordate menţionăm:
- Istoria Dobrogei integrată în Istoria României.

• Publicarea unor bogate note de călătorie sau de traduceri din însemnările călătorilor străini.
• Istoria culturii în Dobrogea, cu prioritate istoria învăţământului, traduceri din lirica universală.

- Proprietatea funciară în Dobrogea.

• Istoricul dezvoltării portului Constanţa şi o încercare de a face istoricul marinei în Dobrogea.

- Realizarea unor mici monografii, mai cu seamă localităţi rurale.
- Toponimia Dobrogei, cu consecinţe foarte importante.

• Studii generale, care tratează probleme de psihologie, sfaturi medicale, observaţii geologice, fauna Mării Negre şi multe altele.

- Loc important revine şi producţiilor folclorice.

• Traducerea în limba română a operei lui Ion Ionescu de la Brad: „Excursie agricolă în Dobrogea, la 1850”. Operă de importanţă naţională, prima lucrare complexă despre Dobrogea, cu următoarea structură: „Cuvânt înainte. Condiţiile de care atârnă producerea bogăţiilor în Turcia; O zi de călătorie în Dobrogea; Debuşeurile Dobrogei la Dunăre;  Proiect asupra căilor de comunicaţie din Dobrogea şi o parte din Bulgaria; Solul; Clima; Topografia; Populaţia; Belşugul Dobrogei (sistemul de economie rurală în Dobrogea, administraţia, condiţiile şi dijmele); Mocanii”[4].

 
În final, opinăm că „Analele Dobrogei” conţin un bogat inventar de materiale documentare, de izvoare, câteva studii de sinteză despre istoria Dobrogei, despre geografia, economia, flora şi fauna dobrogeană. „Ele au facilitat răspândirea şi cunoaşterea istoriei Dobrogei, a caracteristicilor acestei provincii, a modului de viaţă a locuitorilor săi”[5].

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx 
Cotidianul ZIUA de Constanța și-a depășit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei și a personalităților sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, puteți să descărcați în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale.
 
Despre Constantin Vitanos

Născut pe 26 iulie 1943 în Pecineaga, profesorul de istorie Constantin Vitanos este fondatorul Colegiului Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu“. În anul 2006, se pensionează după 40 de ani de muncă în învăţământul constănţean. Alături de Valentin Băluţoiu, Lucia Copoeru, Aurel Constantin Soare, Ecaterina Stănescu, Constantin Vitanos semnează volumul „Istoria secolului al XX-lea şi educaţia pentru cetăţenie democratică”. O altă carte semnată de Constantin Vitanos se numeşte „Şcoala în epoca globalizării. Noua didactică”. Cea mai recentă lucrare a sa, „România de la «Marea cea mare»; ţinut original - îmbogăţeşte patrimoniul umanităţii“, este semnată împreună cu fiul său, Claudiu Alexandru Vitanos.

Citeşte şi:
 
Localitățile și locuitorii din Dobrogea centrală în „Analele Dobrogei“ și „Arhiva Dobrogei“ (galerie foto)
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeșteDobrogea Revista „Analele Dobrogei“ - „comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut“ (I.N. Roman)