Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:15 24 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

119 ani de la nașterea lui Radu Vulpe, istoricul ce a studiat îndeaproape Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

ro

29 Dec, 2018 00:00 602 Marime text

Radu Vulpe
s-a născut pe 29 decembrie 1899, la Marsilieni, în comuna Albești, județul Ialomița. Făcând parte dintr-o familie săracă, a alternat munca provizorie la CFR cu cea de pe moșiile boierești. I s-a părut interesant faptul că evoluția socială a familiei sale era diferită față de a altora, rudele sale trecând de la aristocrație la proletariat pe parcursul a trei generații. Tocmai acest statut al părinților săi i-a asigurat lui Radu Vulpe un loc în cadrul aristocrației intelectuale.
 

 
În anul 1907, a urmat cursurile școlii nr. 12 la București, locuind cu bunicul său, pentru ca apoi să urmeze gimnaziul „Gheorghe Șincai”. Radu Vulpe este cunoscut pentru faptul că a fost autodidact, s-a dezvoltat singur, iar personalitatea și-a conturat-o de la o vârstă fragedă. În 1914 devine cercetaș al Asociației  Cercetașii României, care se afla sub îngrijirea Principelui Carol, apoi face parte din cohorta păstorului Bucur și l-a avut ca instructor pe C. Nedelcu. În 1918 se înscrie la Școala de aplicație a Seminarului Pedagogic al Universității din București. Fiind un elev de excepție, absolvă ultimele clase de liceu într-un singur an.
 
La 31 octombrie 1919 a început cursurile Școlii Militare de Infanterie, Regimentul I Grăniceri, unde va absolvi cu gradul de sublocotenent în Armata Română. Un an mai târziu, dă examen la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București, la secția Istorie-Geografie și Istorie veche. Aici i-a avut ca mentori pe Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, George Murnu.
 
La formarea sa a contribuit și Vasile Pârvan, care își consolidează colectivul și încearcă, alături de studenții săi, să înțeleagă problema etnogenezei poporului român. Radu Vulpe s-a specializat în arheologie și istorie antică. Activitatea științifică a lui Radu Vulpe va deveni una dintre cele mai de preț pentru țara noastră, el devenind unul dintre cei mai mari arheologi ai României.
 
A debutat în arheologie în anul 1921, când a devenit paleograf al Arhivelor Statului, iar câțiva ani mai târziu va activa ca asistent la Muzeul Național de Antichități. Între anii 1926 și 1933 își va desfășura activitatea în calitate de asistent pentru epigrafie greacă la Catedra de Istorie antică a Facultății de Filosofie și Litere a Universității din București. În paralel, Radu Vulpe a fost și director de secție la Institutul de Studii și Cercetări Balcanice din București. Pe lângă activitatea desfășurată în țară, Radu Vulpe a făcut multe călătorii în scop științific peste hotare, unde a participat la numeroase seminare, conferințe, simpozioane și congrese.
 
Cea mai importantă lucrare de istorie antică semnată de Radu Vulpe este sinteza „Histoire ancienne de la Dobroudja”, care a apărut în anul 1938, tratând istoria Dobrogei din paleolitic până în secolul VII d.Hr, dar acordând o atenție deosebită epocii romane.
 
A murit la 26 noiembrie 1982, lăsând posterității o vastă cercetare arheologică, la care a contribuit și fiul său, istoricul Alexandru Vulpe.
 
„Patriarhului arheologiei dobrogene”, Radu Vulpe, a contribuit la volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească” alături de Constantin Brătescu, Nicolae Iorga, I.N. Roman, Constantin Moisil, Pericle Papahagi. Volumul, care face parte din „Analele Dobrogei“ - anul IX, vol. 1, poate fi parcurs integral accesând Biblioteca Virtuală.
 
Lucrarea este una de referință mai ales pentru cei legați spiritual de pământul dintre Dunăre și Marea Neagră. În capitolul semnat de Radu Vulpe, intitulat „Activitatea archeologică în Dobrogea”, acesta descrie în detaliu ținutul nostru cu toate minunățiile sale ascunse. Vom reda un pasaj din lucrare care face referire la Callatis, ca o a „treia mare cetate grecească de pe țărmul dobrogean”: „La Tomi, în afară de diferitele inscripții, monumente și obiecte mărunte publicate în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (1915) de către d-nii D. Teodorescu, H. Metaxa, G.G. Mateescu și Paul Nicorescu și de cercetările făcute de d-l Scarlat Lambrino, a fost foarte importantă descoperirea zidului de înconjur al orașului antic, făcută de însuși Vasile Pârvan și publicată în Analele Academiei Române, în care a dat cel dintâi plan topografic al antichităților Constanței”.
 
Imaginea reprezintă o ilustrație din lucrarea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
  
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii