Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:00 30 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială a Constanței” Izvorul musulmanilor și creștinilor de la Crucea

ro

22 Sep, 2020 00:00 1254 Marime text

Mănăstirea Crucea din Arhiepiscopia Tomisului, situată între satele Crucea și Băltăgești, a fost ridicată în apropierea unui izvor, despre care generații de dobrogeni din zonă (creștini și musulmani) au spus că este „terapeutic” sau „tămăduitor”.
 
Tradiția se păstrează și în zilele noastre, fapt ce a determinat Arhiepiscopia Tomisului să înființeze aici o mănăstire, încă din anul 2001, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. Izvorul și mănăstirea sunt așezate la poalele dealului Băltăgești, pe care turcii l-au numit „Allah Bair”, ceea ce se traduce „Dealul lui Dumnezeu”. Denumirea dată de populația musulmană, arată, clar, faptul că și pentru ei zona era una plină de încărcătură spirituală.
 
Azi, cea mai mare procesiune din județul Constanța, închinată sărbătorii „Izvorului Tămăduirii” este la izvorul de la mănăstirea Dervent, dar, în perioada interbelică, și chiar mai de timpuriu, de „Izvorului Tămăduirii” cele mai mari slujbe și pelerinaje erau la Băltăgești.
 
Despre un asemenea eveniment, găsim detalii în articolul „Băltăgești în sărbătoare”, semnat de preotul Mihail Buric și publicat în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 5-6, anul X, mai-iunie 1933.
 
Astfel, preotul Mihail Buric, începe articolul prin descrierea atmosferei de dinainte de slujbă. Sărbătoarea „Izvorului Tămăduirii”, are loc în Biserica Ortodoxă, în fiecare an, în prima vineri după Învierea Domnului.
 
Rar e dat omului să petreacă - spiritualmente - câteva clipe de transportare, meditare şi o relativă indentificare cu Dumnezeu, într'o atmosferă „per excelentiam” creştin ortodoxă. (...) Valea e în freamăt, mişcare şi viaţă. Natura surâde şi tresaltă de bucurie. Colectivitatea creştină, de la distanțe nebănuite, cu tremur în suflet şi veselie pe feţele nedormite, şi-a făcut apariţia odată cu razele de aur ale soarelui leneş, care totuşi promitea o zi frumoasă de primăvară mult dorită.
 
În ritmul fermecător al păsărilor şi tragicul murmur al suferinzilor, împletit cu subtilul zgomot diafan al apei cristaline miraculoase a izvorului înviorător, sub formidabila înrîurire a ,,fiorului divin”, se începe slujba de transfigurare şi înălţare spirituală deasupra nimicniciilor vieţii, prin psalmodierea neprihănită a cucernicilor preoţi: An. Popescu - Constanţa, Alex. Poţincu - Hârşova, Marin Ionescu - Seimeni, Simion Sâmpetru - Dorobanţu, M. I. Buric - Crişan, Ion Iacob - Crucea şi Radu Datcu – Peștera.
 
Puterea divină pogorâtă peste şi în sufletele celor cu feţele lipite de pământul scăldat în sânge al văii munţilor Băltăgeşti, plutea deasupra binecredincioşilor fascinaţi de sublimitatea clipelor, spiritualizând atmosfera şi convingând conștiinţele rătăcite sau amorţite. Şi în această armonie dirijată invizibil, soarele ca un „glob de aur” se înalţă maiestos, cuprinzându-ne în mantia-i de foc purificator şi reconfortant. Desbrăcaţi de grija cea lumească ce pângăreşte şi omoară - simţeam fiorul spiritualismului credinţii lui Iisus, ce ne privea şi binecuvânta din înălţimea cerului”.

 
 
Evenimentul religios descris de preotul Buric, a fost organizat în anul 1933 de preotul din Băltăgești, Ioan Ciorbaru, și de soția acestuia, Maria Ciorbaru, învățătoare în sat. Astfel, după oficierea slujbei la izvor, participanții au poposit la Băltăgești, unde au fost intâmpinați de tradiționala agapă și de un moment artistic:
 
Vrednic de sublinieat e, că, tot meritul acestei bine organizate manifestări religioase, revine cu legitime şi superlative laude cucernicului Preot Ion Ciorbaru - Băltăgeşti. După masă, la ora trei - în salonul şcoalei sub directa supraveghere a d-nei Maria I. Ciorbaru, învăţătoare distinsă, a avut loc într'o atmosferă plăcută - tradiţionala serbare, care a avut darul să descreţească multe frunţi şi să arunce valuri binecuvântate de veselie sănătoasă în sufletele chinuite a spectatorului. Din felul satisfăcător cum s'a desfăşurat şi executat programul rezultă că D-na Maria I. Ciorbaru e una dintre învăţătoarele noastre care şi-a făcut din muncă un crez, şi cu care ne putem mândri, cu atât mai mult cu cât e şi o virtuoasă preoteasă.
 
Datorită acestor doi factori satul Băltăgeşti, în ziua de Isvorul Tămăduirei a fost în plină sărbătoare, servind şi o lecţie de înaltă morală creştină.”
 

Mănăstirea Sfânta Cruce

 
Începuturile mănăstirii datează din anul 2001, când Arhiepiscopia Tomisului a hotărât înființarea acesteia lângă izvorul tămăduitor. După o perioadă în care aici au slujit călugări, din anul 2005 mănăstirea devine de maici, iar stareță a fost numită maica Teodora Tăbăranu. Odată cu numirea maicii Teodora, lăcașul de cult a înflorit la propriu, atât din punct de vedere spiritual, cât și administrativ.
 
Biserica de lemn a aşezământului a fost ridicată în anul 2007 şi sfinţită în 5 iulie 2009. Primul corp de chilii a fost construit între anii 2005 și 2007, iar cel de-al doilea, între anii 2007 și 2010. Au mai fost ridicate clopotniţa, altarul de vară şi câteva dependinţe. Urmează a fi construite biserica mare şi alte corpuri de chilii.
 
Potrivit Arhiepiscopiei Tomisului, biserica de lemn, cu hramurile Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august) şi Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), este construită în stil maramureşean, uşor modificat. Este de plan triconc, cu toate cele trei abside poligonale cu cinci laturi. Se compune din pridvor deschis, pronaos, naos şi altar. Pronaosul este suprapus de un turn-clopotniţă cu foişor. Pridvorul, împodobit cu sculpturi, este dezvoltat pe trei laturi în jurul pronaosului. În părţile de apus şi de miazăzi, prevăzute cu intrări, pridvorul este suprapus de câte un balcon. Partea de miazăzi a pridvorului este uşor lărgită şi are acoperişul asemănător unei turle de dimensiuni mai mici. Întregul edificiu este amplasat pe un postament din piatră.
 
În prezent în curtea mănăstirii se află în construcție o măreață biserică din cărămidă.
 
#citește mai departe în „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 5-6, anul X, mai-iunie 1933.

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.

 
Sursa foto: Facebook Sterea Vasile

Citește și:

#citeșteDobrogea – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Ion (Jean) Dinu văzut prin ochii unui contemporan

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii