Cum se moare în România cu dreptatea în mână Moştenitorii celebrului manechin Melek nu pot intra în posesia terenului deşi au o hotărâre judecătorească definitivă

O luptă surdă se duce de peste două decenii în sălile de judecată de către mama celebrului manechin Melek pentru a reuşi să intre în posesia averii confiscate de regimul comunist.

Deşi are din 2006 o hotărâre definitivă şi irevocabilă pentru 50 de hectare de teren din zona Palazu Mare, nici până în prezent nu a putut să intre în posesia lor.

Terenul a aparţinut lui Amet Gemal, tatăl fostului manechin Melek, care a murit în urmă cu patru ani fiind răpusă de cancer.

Fostul moşier din Constanţa şi-a făcut averea din comerţ. Avea mai multe prăvălii. Încet - încet a cumpărat teren după teren şi casă după casă, reuşind să stângă o adevărată avere.

În acest dosar, acţiunea a fost formulată de Amet Gevercan, mama lui Melek. Ea a dat în judecată comisiile judeţene şi locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, dar şi comisia locală de aplicare a legii fondului funciar Ovidiu.

10 ha pe alt amplasament

Deşi a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra celor 50 de hectare, comisiile i-au dat doar 10 hectare pe alt amplasament. Terenul nu a putut fi folosit întrucât a mai fost dat şi altor persoane şi, prin urmare, cere anularea primului titlu de proprietate.

Instanţa precizează faptul că cererea de reconstituire a titlului de proprietate a fost formulată în termenul legal, dar pe numele autorului s-a eliberat un titlu de proprietate pentru 10 hectare în extravilanul oraşului Ovidiu şi nu pe teritoriul administrativ al municipiului Constanţa.

„Titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea prev. art 27 din Legea 18/ 1991 deoarece din probele administrate în cauză nu reiese că punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate s-a făcut numai după ce s-au efectuat în teren măsurătorile şi delimitările necesare şi nici că aceste măsurători faptice în teren au fost efectuate", se arată în sentinţă.

S-a dat teren în Ovidiu, nu în Constanţa

De asemenea, deşi s-a formulat o cerere de reconstituire pentru cele 50 de hectare, ea nu a fost soluţionată deşi s-au făcut cereri în baza Legii 169/ 1997 şi apoi în baza Legii 1/ 2000. Abia în anul 2002 a fost emis un titlu de proprietate şi numai pentru 10 hectare, deşi prin completările şi modificările ulterioare aduse legilor fondului funciar, suprafaţa pentru care se putea reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor era de 50 de hectare. Titlul emis viza reconstituirea dreptului de proprietate pe un teren din Ovidiu şi nu în Constanţa, fără să existe acordul reclamantului.

Având în vedere că solicitările de reconstituire s-a făcut în anul 1991 iniţial şi ulterior în termenul legal, fără ca respectivele comisii să o soluţioneze în termenele prevăzute de lege, terenurile pentru care s-a făcut dovada dreptului de proprietate fiind libere în anul 1991, autorul reclamantei avea dreptul ca aceste terenuri să-i fie retrocedate pe vechile amplasamente, conform prevederilor art. 2 din legea 1/ 2000 şi art. 11 din legea 18/ 1991, însă comisiile nu au făcut nicio dovadă pentru a justifica nesoluţionarea cererilor în termen legal.

Comisiile au fost obligate să retrocedeze terenul

Prin urmare, instanţa a obligat Comisia locală Constanţa să întocmească în favoarea reclamantei documentaţia necesară punerii în posesie a terenului în suprafaţă de 50 de hectare din zona Palazu Mare, iar Comisia Judeţeană este obligată să emită reclamantei un nou titlu de proprietate.

Nici până în ziua de azi foştii proprietari nu au putut să intre în posesia terenului.

Peste 50 de proprietari pe respectivul amplasament

Conform raportului de expertiză spune că din 1948 şi până în prezent s-au realizat noi drumuri de exploatare agricolă şi căi de comunicaţii, iar pe respectivul teren sunt foarte mulţi proprietari: peste 50 de persoane fizice, dar şi ANIF şi Municipiul Constanţa, care deţine un drum agricol, un drum comunal domeniu public. „Este deci evident că întregul amplasament solicitat este în prezent ocupat şi nu mai poate fi restituit ca atare", spune autorul expertizei. Dar asta nu este tot. În raportul de expertiză se mai specifică faptul că „nu mai există terenuri libere la dispoziţia comisiei locale care ar putea fi acordate reclamantei, în echivalent, conform celor precizate de reprezentanţii Primăriei Municipiului Constanţa".

Excepţii la retrocedare

În alte cazuri însă de retrocedări s-a putut da teren în compensaţie. Spre exemplu, moştenirea lui Ion Movilă a fost împărţită printr-o singură dispoziţie de primar. 17 terenuri amplasate în intravilanul municipiului Constanţa, iar altele pe litoralul Mării Negre, pe faleză şi în portul Tomis au fost date mandatarilor urmaşilor lui Movilă.
Aşa s-au trezit unii, peste noapte, mari latifundiari, primind nu mai puţin de 44 de terenuri, unul şi unul: suprafeţe de teren situate la intersecţia străzilor principale, în zona hotelurilor, în zona lacului Tăbăcărie, dar şi pe bulevardul Mamaia.
Mama lui Melek nu îşi doreşte averea pentru ea, ci speră că va trăi să-i poate îndeplini ultimul vis al lui Melek: să poată construi o clinică de oncologie.

În fiecare lună, mama lui Melek, Gevercan Amet, vine conştiincioasă la termenele de judecată. Dosarul se află iar la Judecătoria Constanţa, unde se discută despre raportul de expertiză.