Curtea de Apel Constanța a tranșat definitiv dosarul celor 15 hectare de teren din Mihail Kogălniceanu. Zizi Carasimu a pierdut războiul despăgubirilor cu MApN
Curtea de Apel Constanța a tranșat definitiv dosarul celor 15 hectare de teren din Mihail Kogălniceanu. Zizi
02 Jun, 2026 16:28
ZIUA de Constanta
209
Marime text
209
Marime text
Magistrații Secției I Civile din cadrul Curții de Apel Constanța s-au pronunțat în ședință publică asupra dosarului nr. 5842/118/2021, respingând ca nefondate atât apelul proprietarului, cât și pe cel al ministerului. Totodată, instanța a respins cererea apelantului-reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată ocazionate de această etapă procesuală. Decizia este definitivă și pune punct unui litigiu complex, care s-a întins pe o perioadă de aproape cinci ani și a înglobat expertize tehnice divergente, acuzații de lipsă de imparțialitate și cereri depuse la Curtea Constituțională.
Miza litigiului: 15,5 hectare de teren arabil înghițite de proiectul de „Interes Național”
Conflictul de la care a pornit întregul proces a fost declanșat în luna august a anului 2021. La acel moment, Zizi Carasimu a contestat oficial în instanță două hotărâri emise de Comisia de verificare a dreptului de proprietate (H-769 și H-772 din iunie 2021). Obiectul exproprierii l-au reprezentat două loturi masive de teren arabil extravilan, situate în comuna Mihail Kogălniceanu, în tarla 159:- Un prim lot în suprafață de 100.000 mp (10 hectare);
- Un al doilea lot în suprafață de 55.000 mp (5,5 hectare).
Fondul procesului și „Războiul Experților”: Instanța a mers pe mâna evaluatorului MApN
Pe parcursul judecății de la fond, Tribunalul Constanța a fost teatrul unei dispute tehnice intense între specialiști. La data de 4 iunie 2025, instanța de fond a admis în parte cererea lui Zizi Carasimu, obligând Ministerul Apărării Naționale (UM 02542) la plata unor diferențe, însă sumele stabilite au fost drastic limitate din cauza modului în care judecătorul a ales să valideze rapoartele de evaluare. Comisia de experți din dosar s-a scindat în două opinii complet divergente:- Opinia Majoritară (formată din experții numiți de instanță și de reclamant) a stabilit valori mult mai ridicate, luând în calcul ca termen de comparație inclusiv un contract de vânzare-cumpărare din decembrie 2020.
- Opinia Minoritară (susținută de expertul propus de MApN, Ion Nicolae Lucian) a indicat valori mult mai mici, argumentând legal că nu pot fi folosite tranzacții încheiate după data oficială a transferului dreptului de proprietate către stat, respectiv 18 mai 2020.
Controverse și erori materiale admise pe parcurs
Procesul a fost presărat și cu momente tensionate. Proprietarul a încercat recuzarea expertului propus de MApN, invocând un conflict de interese din pricina faptului că acesta figura ca salariat civil în cadrul aceluiași minister, aspect care ar fi știrbit imparțialitatea lucrării. Solicitarea a fost însă respinsă de judecători pe motive pur procedurale (netimbrare).Mai mult, chiar înainte ca dosarul să plece în apel, pe 17 decembrie 2025, Tribunalul a admis o cerere de îndreptare a erorii materiale formulată de juriștii MApN. S-a corectat o confuzie strecurată în minuta inițială, stabilindu-se că statul trebuia să achite doar 1.500 de lei drept cheltuieli pentru onorariile experților, în loc de cei 3.000 de lei alocați inițial din eroare.
Curtea de Apel a închis definitiv ușa recalculărilor
Înregistrat oficial în faza de apel pe 4 martie 2026, dosarul a fost analizat de Curtea de Apel Constanța prin prisma argumentelor constituționale privind noțiunea de „dreaptă și prealabilă despăgubire”. Apărarea a încercat să readucă în discuție metodologia restrictivă impusă de Legea nr. 255/2010 și limitările din Codul Fiscal.Prin decizia categorică pronunțată astăzi în ședință publică, magistrații Curții de Apel au considerat că mecanismul de calcul validat la fond a fost unul legal și proporțional, respingând pretențiile de majorare ale lui Carasimu, dar și argumentele contrare ale MApN. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă, consfințind faptul că sumele stabilite la fond rămân neschimbate, iar statul nu mai poate fi obligat la nicio plată suplimentară.
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


