Senatorul USR Ramona Dinu îl interpelează pe şeful Consiliului Judeţean, Horia Ţuţuianu. Subiectul - Mormântul Hypogeu, costuri şi reabilitare!

Senatorul USR de Constanţa Ramona Dinu a interpelat conducerea Consiliului Judeţean în legătură cu fondurile alocate şi modalitatea de renovare a Mormântului Hypogeu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 96/2006, actualizată, art. 39, alin. (3) privind relaţia cu cetăţenii, şi ale Legii 544/2001 privind accesul la informaţiile publice, cu caracter public, necesare exercitării mandatului.
 
În adresa remisă preşedintelui Consiliului Judeţean, Horia Ţuţuianu, senatorul USR precizează următoarele: „Având în vedere că, după 30 de ani de la descoperirea Mormântului Hypogeu de 1.700 de ani, în Constanţa, Consiliul Judeţean s-a hotărât să aloce 135.000 de lei pentru un studiu de fezabilitate ca să afle costul şi modalitatea de renovare, solicităm: comunicarea planului de măsuri şi graficul de execuţie cu termenele şi responsabilităţile aferente pentru restaurarea picturilor interioare, securizarea cavoului, asigurarea instalaţiei de climatizare, montarea de aparatură prin care turiştii să poată vedea în interiorul mormântului, redarea monumentului în circuitul turistic“.
 
În prezent, mormântul este acoperit impropriu cu o improvizaţie şi cu buruieni, iar turiştii nu ştiu de existenţa monumentului vechi de 1.700 de ani, unic în România. Solicitarea parlamentarului constănţean vine ca urmare a faptului că sunt necesare soluţii tehnice şi de finanţare viabile pentru ca acest monument să fie pus în valoare şi redat circuitului turistic. 

Care este situaţia mormântului descoperit în anul 1988 

În luna octombrie a anului trecut, Consiliul Judeţean Constanţa a semnat contractul pentru „elaborare documentaţie tehnico-economică faza SF/DALI, expertiză tehnică, analiză cost beneficiu, studiu de marketing, întocmire documentaţii necesare obţinerii avizelor, acordurilor sau autorizaţiilor“ necesare derulării proiectului „Salvarea şi punerea în valoare a Mormântului Pictat Hypogeu“.
 
Firma câştigătoare este SC Opus - Atelier de Arhitectură SRL din Bucureşti, criteriul de adjudecare fiind oferta cu preţul cel mai scăzut.  Societatea are un capital social subscris de 200 de lei, integral vărsat. Asociaţi sunt Virgil Apostol, născut în Călăraşi, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 50% / 50%, şi Ştefan Balici, născut în Braşov, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 50% / 50%. Cei doi sunt şi administratorii firmei.
 
Vă reamintim că, în şedinţa Consiliului Judeţean din luna iunie 2017, consilierii judeţeni au aprobat modificarea Hotărârii nr. 306/2016 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici faza SF/DALI aferenţi proiectului „Restaurarea, conservarea, amenajarea şi valorificarea cultural-turistică a Cetăţii Carsium (Hârşova)“, precum şi a indicatorilor tehnico-economici faza SF/DALI aferenţi proiectului „Salvarea şi punerea în valoare a Mormântului Pictat Hypogeu“.
 
Totodată, la începutul acestui an, Primăria Municipiului Constanţa a eliberat Certificatul de urbanism nr. 94 pentru proiectul care se va desfăşura pe strada Mircea cel Bătrân, în zona restaurantului Zorile din Constanţa. Precizăm că, potrivit Certificatului de urbanism nr. 3421 din 3.11.2016, imobilul identificat cu numărul cadastral 230435 este domeniu public al judeţului Constanţa, conform înscrisurilor din extrasul de carte funciară pentru informare nr. 230435, eliberat sub cererea nr. 112656, în data de 26.10.2016.
 
Conform OMC nr. 2828/24.12.2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor nr. 23214/2004 privind aprobarea listei monumentelor istorice, actualizată, şi a listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare, imobilul este monument istoric - „mormânt hypogeu paleocreştin“, situat pe strada Mircea cel Bătrân, la intersecţia cu strada Ştefan cel Mare, la 40 de metri de faleza E a peninsulei, lângă restaurantul Zorile. Datează din secolul IV p. Chr., epoca romană, fiind situat în necropola oraşului antic Tomis. Aşa cum reiese din certificatul de urbanism, lotul are o suprafaţă de 514 mp, Procentul de Ocupare a Terenului (POT) este de 6,80 mp, iar Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) este de 0,6. Regimul de înălţime aprobat: spaţiu de protecţia P, spaţiu muzeal D+P+1e.

Monumentul funerar este compus dintr-un culoar de acces cu trepte şi cameră funerară (hipogeul propriu-zis). Treptele dromos-ului sunt late de 0,65 metri şi sunt flancate de doi pereţi subţiri (0,19 cm) realizaţi din piatră legată cu mortar. Cavoul este de formă dreptunghiulară în plan, cu ziduri perimetrale având grosimea de circa 0,50 m. Acestea formează un spaţiu interior de circa 2,80X2,20 metri, acoperit de o boltă. Pereţii sunt construiţi din piatră şi cărămidă legată cu mortar, iar bolta este realizată din cărămizi prinse cu mortar. În interior, accesul la nivelul de călcare al cavoului se face prin două trepte din zidărie.
 
Registrul inferior al picturii imită în frescă un decor arhitectural cu panouri din marmură. Peretele de nord prezintă scena principală - banchetul funerar - la care iau parte cinci personaje îmbrăcate în tunici albe, aşezate pe un stibadium în jurul unei mese, servite de alte două personaje, aflate în picioare, la stânga şi la dreapta mesei. Pe peretele de sud, deasupra intrării, sunt reprezentaţi patru porumbei care beau apă dintr-un vas de tip crater. Peretele de vest prezintă două scene cu motive zoomorfe: patru potârnichi (dintre care două se adapă dintr-un vas crater, iar alte două ciugulesc din florile a două plante) şi un iepure care mănâncă struguri dintr-un coş răsturnat.
 
Cât priveşte peretele de est, acesta ilustrează doi păuni, aşezaţi faţă în faţă, care ciugulesc dintr-un coş cu fructe. În interior, se conservă fragmentar patul funerar realizat din zidărie de piatră şi cărămidă. Suprafaţa orizontală a fost realizată din plăci de piatră şi cărămidă de dimensiuni mari.

Monumentul a fost descoperit în anul 1988, cu ocazia unor lucrări de construcţii edilitare. Ulterior, au fost completate lacunele provocate în momentul descoperii întâmplătoare (lacună în boltă, subfundare locală - perete nord), a fost realizată o construcţie temporară de protecţie, iar în anii 1992-1994 au fost realizate în regim de urgenţă lucrări de consolidare a picturii murale. Aceste măsuri au avut ca efect păstrarea până azi a monumentului, însă construcţia temporară de protecţie este la limita îndeplinirii funcţiunii sale, iar asupra picturii murale trebuie intervenit cu acţiuni de conservare cât mai urgent. 

Cum va arăta Mormântul Pictat 

În cazul proiectului de conservare, reabilitare şi punere în valoare a Cavoului Pictat se vor efectua lucrări privind restaurarea picturii interioare, restaurarea şi securizarea mormântului, dotarea cu instalaţie de climatizare a spaţiului interior şi drumul de acces pentru realizarea proiecţiei monumentului. În cadrul proiectului urmează să se realizeze o construcţie pe două niveluri, „care să asigure protecţia şi punerea în valoare a monumentului şi a componentelor de patrimoniu - obiectele sacre ale lumii romano-bizantine“, o parcare, grupuri sanitare, dar, totodată, vor apărea indicatoare şi plăcuţe informative în zonă.
 
După ce vor fi finalizate lucrările, publicul interesat va putea să vadă cum arată Mormântul Pictat, în cadrul unui punct de informare unde aceştia vor privi din afară monumentul arheologic, dar vor avea şi imaginea din interior, prin intermediul unor proiecţii 3D şi 4D cu picturile existente.