Radiografia violenței în școlile din Constanța Zeci de cazuri de violență gravă îndreptate de elevi împotriva profesorilor

Realitatea zilelor noastre ne face să descoperim că în școlile constănțene ecoul din sălile de clasă nu mai răsună doar a informații, întrebări, răspunsuri și râsete de copii, ci sunete mai tensionate decât ne-am putea aștepta.
 
Dincolo de neînțelegerile obișnuite sau chiar grave dintre elevi, așa cum am discutat în materialele anterioare pe firul acestui fenomen al violenței, documentul oficial al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Constanța aduce la lumină o problemă profundă: incidente în care respectul pentru oamenii de la catedră s-a cam prăbușit, transformându-se în comportamente agresive, jigniri și hărțuire direct la adresa profesorilor și a personalului școlar.
 
La solicitarea redacției ZIUA de Constanța, cu privire la centralizarea cazurilor de violență înregistrate în anul școlar 2025-2026, ISJ ne-a pus la dispoziție macheta de raportare a acestor incidente care nu pot fi trecute neobservate.

Statistica oficială creionează un tablou îngrijorător care ne arată că sunt nu mai puțin de 24 de cazuri de violență gravă îndreptate de elevi asupra celor care se află la catedră pentru a-i ajuta să își formeze viitorul.

Surprinzător sau nu, aceste tensiuni școlare sunt împărțite între aglomerația orașului și liniștea aparentă a satelor: 14 incidente s-au petrecut în mediul urban, iar alte 10 în mediul rural.

Din totalul celor 24 de incidente grave îndreptate împotriva autorității din școli, acestea sunt împărțite astfel:
 

• Bullying: 7 cazuri (3 în rural, 4 în urban)
• Vătămarea corporală / lovire / aruncarea cu obiecte: 2 cazuri (1 în rural, 1 în urban)
• Amenințarea, șantajul, hărțuirea, calomnia, terorizarea: 1 caz (în mediul urban)
• Semne obscene, limbaj / remarci cu conotații sexuale: 6 cazuri (4 în rural, 2 în urban)
• Alte acțiuni care pot provoca traume emoționale / atingerea demnității: 8 cazuri (2 în rural, 6 în urban)
• Celelalte categorii de la această secțiune (cyberbullying, imobilizarea, atingeri inadecvate, instigarea, determinarea sinuciderii, tentativa de omor sau omorul) au 0 cazuri.

 
Pe plan local, dar nu numai, aceste numere trebuie să tragă un semnal de alarmă în interiorul școlilor, dar și în afara lor.


Deși la Constanța nu s-a ajuns la tentativă de omor, realitatea națională arată cât de repede pot degenera lucrurile, cel mai grav exemplu recent fiind cel de la o școală din Bistrița, unde un băiat de doar 13 ani a atacat și rănit cu cuțitul o profesoară și doi elevi.

Chiar dacă minorul a fost exmatriculat, monitorizat de Protecția Copilului și pus sub ordine de protecție cu brățară electronică, cazul rămâne un avertisment extrem despre ce se poate întâmpla atunci când violența scăpată de sub control intră pe ușa clasei.

Autoritatea de la catedră are nevoie de sprijin și protecție într-un mediu care a devenit din ce în ce mai greu de gestionat.

Până nu demult, profesorul ca autoritate reprezenta în fața elevilor omul de bază, o carte de cunoștințe nesfârșită, dar și un refugiu atunci când anumite situații deveneau greu de înțeles din punct de vedere emoțional într-un mediu academic.

Problema acum este că trăim într-un mediu online care normalizează umilința ca formă de entertainment.


Copiii consumă zilnic conținut în care oamenii sunt ridiculizați, expuși și adesea acest conținut are milioane de vizualizări.

Așadar, situațiile de genul reprezintă o formă de alarmă trasă de „clopoțelul” care sună nu doar la finalul orelor sau începutul lor, ci și în timp ce ușile claselor de curs stau închise.
 
Ce soluții ar putea stopa fenomenul?

Pentru a stopa acest fenomen de degradare a relației dintre elev și profesor în mediul constănțean, este nevoie de o relație între școală, familie și autorități.

Regulamentele trebuie să prevadă sancțiuni reale și consecințe clare pentru comportamentele agresive, în timp ce consilierea psihologică trebuie să devină accesibilă pentru elevi și dascăli deopotrivă.

Totodată, părinții trebuie să facă echipă cu profesorii și să nu mai valideze lipsa de respect, iar școlile trebuie să combată activ toxicitatea promovată de rețelele sociale prin educație digitală.




PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 Violența școlară în ConstanțaPeste 770 de incidente raportate într-un singur an școlar. Iată ce arată topul unităților de învățământ