Un scandal pe Facebook, tranșat în instanță, la Constanța! Trei bărbați, obligați să șteargă postările defăimătoare și jignitoare, la adresa reclamantului

Un caz mai puțin întâlnit a ajuns în atenția Tribunalului Constanța! După ce Judecătoria Constanța a obligat trei cetățeni să șteargă postările denigratoare şi injurioase ce fac referire la reclamant, publicate pe mai multe grupuri de pe Facebook, aceștia au depus contestație, iar cazul a ajuns în atenția instanței superioare, în cursul zilei de miercuri, 16.04.2025.
 
Reclamantul L.G. i-a acționat în instanță pe Z.L.C., G.C.M. și M.S.L., solicitând înlăturarea tuturor postărilor publicate pe platforma de socializare referitoare la acesta, sau în care îi este menţionat numele. De asemenea, a solicitat în instanță obligarea pârâţilor la retragerea în mod public a acuzațiilor defăimătoare și jignitoare aduse la adresa reclamantului şi prezentarea scuzelor publice, prin intermediul spaţiului public Facebook, precum și obligarea pârâţilor la încetarea publicării şi comunicării şi pentru viitor, pe orice altă cale prin care pot ajunge în spațiul public, a oricăror afirmaţii de natură să încalce dreptul reclamantului la demnitate, la propria imagine şi la viaţa privată.
 
Apoi, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la plata în solidar a daunelor morale pentru prejudiciul nepatrimonial creat, ca urmare a atingerii aduse imaginii şi reputației reclamantului în cuantum de 25.000 RON, plus plata cheltuielilor de judecată.
 
Motivul acțiunii în instanță
 
În motivare, reclamantul a arătat, în esență, faptul că începând cu data de 19.07.2022 este angajat la o companie daneză cu funcţia de electrician supraveghetor, având ca și principale atribuții recrutarea, managementul şi coordonarea echipei de electricieni din subordine. Pârâţii Z.L.C. şi G.C.M. au fost recrutați în baza unor recomandări primite și începând cu data de 15.11.2022 au fost angajați ca electricieni în cadrul societăţii.

La scurt timp după angajare, pe fondul necorespunderii profesionale, celor doi pârâți li s-au desființat contractele de muncă, iar în prezent niciunul dintre ei nu mai lucrează în cadrul societății. Ambii pârâți au fost înştiinţaţi de către fosta societate angajatoare că urmează să primească salariul aferent perioadei lucrate cu o mică întârziere, motiv pentru care societatea daneză s-a oferit să le achiziționeze acestora bilete de avion pentru întoarcerea în România.
 
În contextul evenimentelor prezentate, reclamantul a arătat că pârâtul Z.L.C. a început să exercite acte de violență morală şi să îi pretindă salariul datorat de către fosta societate angajatoare, să îi adreseze amenințări verbale via whatsapp, să îi spună ca nu va scăpa viu, să se roage să nu dea ochii cu ei, să îi adreseze injurii şi să posteze pe multiple grupuri de pe retelele de socializare precum “Lista neagră cu firme și patroni ţepari din domeniul (...) şi Rafinărie”, „Electricieni industriali” acuzații false, jigniri şi prezentarea mincinoasă, fără un suport factual, a unor evenimente care în realitate nu au avut loc.

 
Reclamantul a susținut că discursurile pârâtului în comunități Facebook care adună peste 12.000 urmăritori, reprezintă o alterare a adevărului, prin adăugarea de jigniri „scursură de om” şi acuzaţii neîntemeiate şi nefondate „când îl întrebi de bani te injură și îti zice că nu are să îti dea niciun ban că nu ai muncit” și construirea de poveşti false care să atragă revolta publicului împotriva reclamantului „te muncește iar când vine săptămâna să dea bani invocă probleme ale firmei”.
 
Reclamantul a menționat că nu are niciun fel de atribuții de serviciu legate de plata salariilor în compania daneză și că salariile le-au fost plătite pârâților în datele de 20, respectiv 21 decembrie 2022, cu întârzierea despre care au avut cunoştinţă.
 
În acelaşi sens, pârâtul G.C.M., administrator al grupului Facebook „Electricieni industriali” a distribuit aceeași postare făcută de Z.L.C., într-o altă postare a publicat linkul către profilul său de Facebook şi s-a referit la reclamant şi la fratele său în mod şicanator în sensul că „ne urează cele mai urâte sărbători” iar în altă postare a mentionat că vor lua legătura şi cu alţi administratori pentru ne exclude și din alte comunităţi on line în semn de protest.
 
Reclamantul a mai menționat că, întrucât, conform deciziei ICCJ, Facebook este un spaţiu public, orice persoană trebuie să își asume consecințele unor acte de defăimare, sau a jignirilor proferate în acest spaţiu public atât de accesibil publicului larg. Prin natura mijloacelor folosite se constată un potenţial de a afecta în mod continuu imaginea și reputația sa, prin asocierea cu diferite fapte nereale care stârnesc publicului reacţii inadecvate activității desfășurate.
 

Totodată, reclamantul a arătat că una dintre atribuțiile de serviciu ale reclamantului este cea de recrutare electricieni români în vederea angajării la societatea daneză şi că mulţi potențiali candidați sau cunoscuți de-ai lor sunt înscriși în comunitățile on line administrate de către pârâți. Astfel, aceste persoane sunt expuse informațiilor publice furnizate de către cei doi pârâți și își pot forma o imagine eronată atât despre reclamant, cât si despre credibilitatea companiei în cadrul căreia acesta este angajat.
 
În acelaşi sens, reclamantul a susținut că dreptul la liberă exprimare nu este unul absolut, ci suportă anumite limitări, mai ales atunci când aduce atingere dreptului la imagine, la viață privată şi de familie.
 
În continuare, reclamantul a arătat că fapta ilicită există și constă în discursurile denigratoare postate sub forma acuzațiilor formulate de pârâti în spaţiul public Facebook. Prin acuzaţiile false realizate, prin jignirile aduse şi prin prezentarea mincinoasă a unor evenimente care nu au avut loc, a arătat că i se cauzează un prejudiciu moral semnificativ.
 
(...)
 
De asemenea, pârâtul M.S.L. a publicat o poză a reclamatului și o poză a fratelui acestuia, cu mesajul „avem informații clare că cei doi frați luau șomaj din (...) dar erau angajați în (...). Acum dacă au fost dați afară vor să plece (...)! Oare ce îi așteaptă? Aveți grijă băieți, dacă îi vedeți să le transmiteți urări din partea mea”, postare care a stârnit reacții de genul „rupe-le capul”, „oameni infecți”,„veniți oameni buni la Constanta și rupeți-le mâinile picioarele, cel mai simplu, altfel nu se poate”, „jeguri românești”, „ţepari”, „îmi este scârbă să aud numele lor”, „dă-mi o adresa, îi execut cu vitraliu cum am mai executat”, iar din partea pârâtului comentarii precum „să ajung acasă și se rezolvă, știi că nu las polițe neplătite, dacă îl văd nu va mai fi timp de discuţii”, „în curând vor fi la zdup”.
 
Pârâții au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată
 
La data de 27.03.2023, legal citat, pârâtul G.C.M. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
 
În motivare, pârâtul a arătat că în urma recrutării efectuate personal de către reclamant, a fost angajat ca electrician în cadru societății urmând să desfășoare activitatea pe teritoriul Danemarcei, pe platforma fabricii de medicamente (...), locatie (...). Recrutarea s-a făcut prin Whatsapp, nicidecum prin interviu cum se face la orice companie, şi prin trimiterea unor documente personale (diplome de calificare, diplome de studii, cursuri Vca, Scc, pasaport sau buletin).
 
În continuare, pârâtul a susținut că deși era lăcătuș mecanic, l-au angajat pe post de electrician (fără diplomă), la fel ca pe alte persoane. Odata ajunși în acel șantier au constat că era sclavie modernă (lucru intr-un cort unde temperatura era la fel ca afară -5-10 grade celsius, mănușile cu care lucrau se udau din cauza zăpezii de afară, de pe materiale).
 
În ceea ce priveste motivul concedierii, respectiv „necorespunderea profesională”, pârâtul a precizat că nu s-a prezentat în nicio situație ca având experiență de electrician, faptul ca l-au angajat pe acest post neputând fi vina sa, de aceea a considerat mereu că a fost înșelat și batjocorit.
 
A mai arătat pârâtul faptul că toate discutiile referitoare la plata salariilor restante, motivele de încetarea a contractului și reîntoarcerea în tara, au fost purtate cu reclamantul, care era omul de legătura între firma angajatoare și angajatii romani, așa cum rezultă și din corespendența whatsapp. Pârâtul a menționat că, având în vedere situatia grava in care se aflau, au avut loc discuții tensionate între angajatii concediați și pagubiti prin neplata salariului și #### ######. ##### a decis sa plătească biletul de întoarcere  (300 euro), dar nu în mod benevol, cum precizează reclamantul, ci ca o modalitate de a scăpa de aceștia.
 
În ceea ce privește conversațiile private, pârâtul a considerat că acestea nu au depășit limita unui limbaj normal ținând cont de context, așa zisele amenințări și injurii fiind formulate în mod reciproc. În aprecierea situației emoționale, pârâtul a solicitat să se țină cont de faptul ca „mă trezisem” după două luni de muncă fara niciun ban, expediat acasă, unde îl așteptau fetițele minore, una dintre ele având probleme grave de sănătate.
 
În referire la postările de pe rețeaua de socializare Facebook, pârâtul a precizat că are o experienta de 10-14 ani, perioadă în care a fost angajat al mai multor companii cu activitate in strainatate si a cunoscut multi angajati romani cu diverse experiente pozitive sau negative. Acest aspect a dus la crearea grupurilor pe Facebook, tocmai pentru a face cunoscute experiențele negative ale angajaților români care des erau înselati de catre companiile de recrutare sau alti intermediari. A menționat pârâtul fsptul că dupa ce a publicat postarile pe grupul respectiv, a primit mesaje de la urmaritori ai grupului care au confirmat “neseriozitatea“ reclamantului, folosind adjective în aceeași notă.
 
Totodată, pârâtul a susținut că reclamantul nu face dovada unei imagini si reputatii anterioare evenimentului care ar fi putut fi afectate prin aceste mesaje. În plus, a comunicat faptul că firma respectivă a achitat partial restantele salariale, ceea ce confirmă comportamentul abuziv pe care l-a reclamat după încetarea contractului. A mai invocat pârâtul faptul că în dovedirea cererii și a prejudiciului creat, nu există nicio dovadă a statutului social, a notorietatii și a respectului de care se bucura în comunitate reclamantul. Mai mult, a apreciat că nu exista o legătura de cauzalitate între postarile si limbajul folosit si prejudicial reclamat, mai ales că postările la care face referire reclamantul au fost şterse în jurul datei de 15.02.2023.
 
La data de 28.03. 2023, legal citat, pârâtul Z.L.C. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cerererii de chemare în judecată că neîntemeiată.
 
În motivare, în esență, pârâtul a arătat că  a fost angajat al societății, iar la data de 16.11.2022 a început activitatea în ######### împreună cu un grup de 90 persoane, români din diferite orașe ale țării, plata salariului urmând să se facă după patru săptămâni de muncă, respectiv în a cincea săptămână. De asemenea, reclamantul era angajat al societății, în funcția de supervizor, acesta fiind și cel care a intermediat încheierea contractului de muncă între pârât și societatea angajatoare.
 
Pârâtul a arătat că de fiecare data când se solicita plata salariilor restante reprezentantul societatii, reclamantul din prezenta cauză, invoca diferite motive pentru a amana plata acestora, astfel că salariații au făcut o greva la locul de munca pentru neplata salariilor.
 
În cest context, au apărut discutii pe grupurile de facebook in vederea efectuarii de demersuri pentru achitarea datoriei societății angajatoare către salariați, iar persoana care media relatia angajat-angajator era tocmai reclamantul, acesta motivând ca societatea are unele probeleme la acel moment si ca plata salariilor se va face, însă cu întârziere. A susținut pârâtul faptul că discuțiile de pe aplicația Facebook au fost pentru a face cunoscute experiențele negative ale angajaților români, care sunt înșelați de companiile de recrutare sau alți intermediari.
 
În continuare, pârâtul a arătat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delituale. Sub aspectul faptei ilicite, a arătat că nu se poate reține incidența unor dureri psihice, a unei traume cauzate prin atingerea adusă personalității sociale, afective a reclamantului, iar pe de altă parte nu s-a demonstrat săvârșirea unei fapte ilicite de către pârâți. În acest sens a arătat că împotriva reclamantului nu a fost luată vreo măsură disciplinară legată de vreun presupus eveniment, iar simpla excludere din spatiul public (grup Facebook) nu afectează imaginea sau reputatia reclamantului, astfel, nefiind dovedita în cauză exteriorizarea vătămărilor pretins cauzate. De asemenea, s-a susținut că acțiunile nu au fost săvârșite cu intenție insultătoare sau ofensatoare, ci în scopul expres de a recupera drepturile salariale neachitate de la societatea angajatoare, iar la data la care s-au virat sumele de bani restante, aferente salariilor, orice acțiune în spațiul public sau privat cu privire la această societate sau angajații acesteia a încetat.
 
Sursa text: Rejust.ro
 
În primă instanță, la începutul lunii iulie 2024, reclamantul a avut câștig de cauză, Judecătoria Constanța admițând, în parte, cererea sa.
 
MINUTA
 

Soluția pe scurt:
Admite, în parte, cererea principală formulată de reclamantul ***, în contradictoriu cu pârâții *** și ***. Admite, în parte, cererea conexă, formulată de reclamantului ***, în contradictoriu cu pârâtul ***.
 
Obligă pârâtul *** să şteargă de pe reţeaua de socializare Facebook, respectiv de pe grupul “Electricieni industriali”, toate postările denigratoare şi injurioase ce fac referire la reclamant.
 
Obligă pârâtul *** să şteargă de pe reţeaua de socializare Facebook, respectiv de pe grupul “Lista neagră cu firme și patroni țepari din domeniul Naval și Rafinărie”, toate postările denigratoare şi injurioase ce fac referire la reclamant.
 
Obligă pârâtul *** să şteargă de pe reţeaua de socializare Facebook, respectiv de pe contul personal, toate postările denigratoare şi injurioase ce fac referire la reclamant.
 
Obligă pârâții *** și ***, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 4.000 lei, cu titlu de daune morale. Obligă pârâtul *** la plata către reclamant a sumei de 2.000 lei, cu titlu de daune morale.
 
Respinge în rest ca neîntemeiată cererea principală și cererea conexă. Obligă pârâții, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 3.620 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat în cuantum de 3.500 lei şi taxă judiciară de timbru în cuantum de 120 lei, proporțional cu pretențiile admise.
 
Respinge ca neîntemeiată cererea pârâtului *** de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, astăzi, 03.07.2024.
Document: Hotarâre  7479/2024  03.07.2024

 
Soluția a fost contestată de G.C.M., unul dintre pârâți, iar cazul a intrat în atenția Tribunalului Constanța. Dosarul a fost înregistrat pe Secția 1 Civilă miercuri, 16.04.2025.
 
Potrivit portalului instanțelor de judecată, deocamdată nu a fost stabilit termen în cauză.
 

Surse de documentare: portalul instanțelor de judecată și Rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Doi bărbați suspectați că ar fi omorât în bătaie un adolescent așteaptă sentința Curții de Apel Constanța