Tribunalul Tulcea a admis contestația formulată de Pascu Giorgel împotriva unei decizii emise de Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” și a dispus anularea acesteia, după ce instanța a constatat că actul administrativ era nelegal.

Dosarul nr. 1273/88/2025 a fost înregistrat la Tribunalul Tulcea la data de 28 octombrie 2025 și are ca obiect „contestație act – Decizia nr. 383/02.10.2025”. Cauza s-a judecat în cadrul Secției civile de contencios administrativ și fiscal, la materia litigii de muncă.

Prin Hotărârea nr. 844/2026, din 18 iunie 2026, Tribunalul Tulcea a admis contestația formulată de Pascu Giorgel și a anulat Decizia nr. 383 din 2 octombrie 2025, prin care Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” desemnase comisia de cercetare disciplinară.




Potrivit soluției publicate pe Portalul instanțelor de judecată, decizia a fost anulată ca nelegală.

„Admite contestația. Anulează decizia 383/02.10.2025 privind desemnarea comisiei de cercetare disciplinară, emisă de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, ca nelegală”, se arată în soluția pe scurt a instanței.


Hotărârea Tribunalului Tulcea nu era însă definitivă. Instanța a precizat că aceasta putea fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.


 

Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” a declarat apel

Potrivit informațiilor actualizate în Portalul instanțelor, Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” a declarat apel la data de 7 august 2026.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța la 27 august 2026 și se află în prezent în stadiul procesual de apel, la Secția I civilă.

În această etapă, Pascu Giorgel are calitatea de intimat-reclamant, iar Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este apelant-pârât.


La momentul actualizării informațiilor, Portalul instanțelor nu afișează ședințe stabilite la Curtea de Apel Constanța pentru acest dosar.
 
Potrivit rejust.ro, contestatorul a formulat, la data de 28.10.2025, contestație împotriva Deciziei emisă de Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD), prin care a fost desemnată o comisie pentru cercetarea sa disciplinară. Acesta a solicitat suspendarea deciziei până la soluționarea cauzei pe fond și anularea acesteia ca fiind nelegală și abuzivă.

Contestatorul a arătat că este angajat al ARBDD în funcția de inginer gradul IA, în baza contractului individual de muncă nr. 506/03.09.2019, având fișa postului nr. 148/19.09.2019, ulterior revizuită.

La data de 15.09.2025, contestatorul a adresat Guvernatorului ARBDD o petiție/cerere, înregistrată sub nr. 19089/24.09.2025, prin care contesta o sancțiune disciplinară anterioară și solicita anularea acesteia. Potrivit Regulamentului de Ordine Interioară, angajații au dreptul să adreseze Guvernatorului petiții în legătură cu problemele apărute în activitatea desfășurată, iar acestea trebuie soluționate în termen de 30 de zile.

Contestatorul a susținut că, în loc să răspundă petiției, conducerea ARBDD a transmis-o Serviciului Juridic, Resurse Umane, Relații cu Publicul și a dispus constituirea unei comisii de cercetare disciplinară împotriva sa.
 

Nerespectarea procedurii de sistem PS-19

Un prim motiv invocat a fost încălcarea Procedurii de Sistem privind cercetarea disciplinară a personalului contractual din cadrul ARBDD – PS-19.

Potrivit pct. 9.3.2 din procedură, în decizia de constituire a comisiei, „sub sancțiunea nulității absolute” trebuie menționate, printre altele:

• numele, prenumele, funcția și serviciul/compartimentul salariatului;
• data la care a avut loc abaterea;
• nominalizarea abaterii conform ROI și RIOF;
• încadrarea juridică clară;
• atribuțiile din fișa postului și normele legale sau interne pretins încălcate.

Contestatorul a susținut că Deciziei nu conține aceste elemente obligatorii, în special data presupusei abateri, descrierea și încadrarea juridică a acesteia și atribuțiile concrete încălcate.

Instanța a reținut aceeași critică, constatând că decizia „nu îndeplinește aceste prevederi obligatorii”, iar lipsa elementelor prevăzute de procedură conduce la nulitatea actului.


 
Lipsa unei sesizări disciplinare valide

Contestatorul a susținut că, potrivit pct. 9.3.1 din Procedura PS-19, cercetarea disciplinară trebuie să înceapă printr-o sesizare scrisă adresată conducerii instituției.

Procedura prevede că sesizarea trebuie să cuprindă obligatoriu, între altele:
„a) numele, prenumele și funcția deținută de persoana care a făcut sesizarea;
b) numele, prenumele, funcția și serviciul/departamentul/compartimentul în care își desfășoară activitatea salariatul care a săvârșit abaterea;
c) data la care a avut loc abaterea;
d) fapta care constituie obiectul sesizării - descrierea pe larg;
e) dovezile pe care se sprijină acuzațiile.”

Contestatorul a arătat că un asemenea act de sesizare nu a existat. Documentul nr. 19089/24.09.2025, pe care s-a întemeiat emiterea deciziei, era chiar petiția formulată de acesta către Guvernator.

Instanța a reținut că „nu există absolut nicio sesizare legitimă cu privire la săvârșirea vreunei abateri de către petent” și că documentul respectiv „este în fapt o petiție personală formulată și adresată angajatorului”.

În motivarea hotărârii, instanța a apreciat că „deturnarea unei petiții proprii a salariatului și transformarea acesteia de către management într-o sesizare disciplinară îndreptată împotriva autorului ei reprezintă un exces de putere flagrant și o încălcare de fond a regulamentelor.”

De asemenea, instanța a concluzionat că „Inexistența actului de sesizare inițial, ca fază primară obligatorie, lipsește comisia de o învestire legală și atrage în mod direct nulitatea absolută a deciziei de constituire.”

 

 

Modalitatea necorespunzătoare de comunicare

Un alt motiv a privit modalitatea prin care contestatorului i-au fost comunicate documentele referitoare la cercetarea disciplinară.
Potrivit pct. 9.3.3 din Procedura PS-19, convocarea trebuie realizată prin:

• semnarea convocatorului;
• scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
• mijloace electronice, cu confirmarea primirii.

Contestatorul a susținut că documentele i-au fost transmise după aproximativ 21 de zile de la emiterea deciziei, sub forma unor fotografii transmise prin WhatsApp, de pe un număr de telefon necunoscut.

Instanța a apreciat că „Transmiterea documentelor administrative sub formă de fotografii prin aplicația mobilă WhatsApp, de pe un terminal telefonic necunoscut și fără o certitudine legală a confirmării primirii, nu reprezintă un mijloc certificat de comunicare oficială la nivelul instituției.”

Instanța a mai reținut că această modalitate de comunicare a afectat dreptul la apărare al salariatului, întrucât acesta trebuie să cunoască oficial și în condiții de siguranță juridică acuzațiile formulate împotriva sa.
 
Poziția ARBDD
Intimata ARBDD a solicitat respingerea contestației, susținând că Deciziei a fost emisă în urma memoriului nr. 19089/24.09.2025.
Conducerea instituției a apreciat că anumite afirmații cuprinse în memoriul contestatorului ar constitui abateri disciplinare prevăzute de art. 72 lit. g) și j) din Regulamentul de Ordine Interioară, respectiv manifestări care aduc atingere prestigiului instituției și încălcarea unor îndatoriri prevăzute de O.U.G. nr. 57/2019.

ARBDD a susținut că, prin afirmația:

„în aceste condiții dacă „aş fi în postura dumneavoastră nu as risca pentru un orgoliu personal, cu satisfacții minime, să risc cel puțin o pedeapsă cu suspendarea şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică, precum şi crearea unor probleme în plan familial”ar fi fost întrunite elementele abaterilor disciplinare.

Intimata a apreciat că decizia contestată îndeplinește condițiile de formă și de fond și că au fost respectate principiile legalității și oportunității.


  Potrivit declarației de avere, înregistrată pe 3 iunie 2021, Giorgel Pascu a menționat că deține împreună cu familia un teren agricol, un apartament și un autoturism. În suprafață de 5.000 de metri pătrați, terenul agricol este în comuna Boldu, județul Buzău, și a fost dobândit în anul 2002, prin moștenire. Ca titular figurează Giorgel Pascu. Apartamentul are suprafața de 100 de metri pătrați și este în Tulcea, fiind cumpărat prin credit, în 2005. Coproprietari, cu 1 / 2 cotă parte, sunt Giorgel Pascu și soția sa, Daniela Pascu. Prin credit a fost cumpărat și autoturismul, un Volkswagen Jetta, cu an de fabricație 2007.      
 
Angajatul ARBDD Tulcea a înscris în declarația de avere și două credite bancare. Primul, în valoare de 100.000 de franci elvețieni, a fost contractat la Banca Transilvania în anul 2007, fiind scandent în anul 2027. Cel de-al doilea, în valoare de 50.000 de lei, a fost contractat la ING Bank, în 2015, fiind scandent în anul 2020.
 
La categoria „Venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat”, Giorgel Pascu a înscris venituri din salarii și din pensii, astfel: salarii - Giorgel Pascu - 48.160 lei (șef birou Mecano-Energetic la ARBDD); Daniela Pascu - 29.515 lei (funcționar public la Consiliul Județean Tulcea); pensie - Giorgel Pascu - 115.728 lei.
 
Nici în declarația de interese depusă în 2021, nici în precedentele două, Giorgel Pascu nu a menționat interese.
 
În celelalte două declarații de avere și de interese, Giorgel Pascu a trecut la capitolul venituri tot câștiguri din salarii și din pensii, astfel: în declarația înregistrată pe 16 iunie 2020 - salarii - Giorgel Pascu - 14.104 lei (șef birou Mecano-Energetic la ARBDD); Daniela Pascu - 25.200 lei (funcționar public la Consiliul Județean Tulcea); pensie - Giorgel Pascu - 110.736 lei; în declarația înregistrată pe 17 octombrie 2019 - Daniela Pascu - 25.200 lei (funcționar public la Consiliul Județean Tulcea); pensie - Giorgel Pascu - 110.736 lei.
 

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:

Declarații de avereGiorgel Pascu, inginer grad IA la ARBDD Tulcea, deține cu familia un teren, un apartament și o mașină (DOCUMENTE)