Prefectura Constanţa a renunțat la procesul intentat primarului comunei Seimeni. Miza - anularea unui act administrativ

• Pe masa magistraților constăneni a ajuns anul trecut dosarul cu indicativul 6337/118/2023. Prefectul Judeţului Constanţa era reclamant în dosar, iar Primarul Comunei Seimeni – pârât.
• În ședința din 12.03.2024, magistrații au luat act de renunţarea reclamantului Prefectul Judeţului Constanţa la judecarea cererii de chemare în judecată cu pârâtul Primarul Comunei Seimeni.

 
Pe data 15.09.2023 pe rolul Tribunalului Constanța, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost înregistrat dosarul 6337/118/2023,  cu obiectul acţiune prefect – tutelă administrativă anulare act administrativ /Dispoziţia nr. 57/24.04.2023.
 
Prefectul Judetului Constanța este reclamant în dosar, iar Primarul Comunei Seimeni – pârât.
 
În ședința din 12.03.2024, magistrații au luat act de renunţarea reclamantului Prefectul Judeţului Constanţa la judecarea cererii de chemare în judecată formulate în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Seimeni.
 
„Ia act de renunţarea reclamantului Prefectul Judeţului Constanţa la judecarea cererii de chemare în judecată formulate în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Seimeni. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, pe data de 12.03.2024“, se precizează în soluția pe scurt.
 
Atacarea în contencios administrativ a dispozițiilor primarilor U.A.T. din județul Constanța a fost motivată de faptul că majorarea drepturilor salariale trebuia să se producă după data de 21.04.2023 când a fost publicată în M.O. Legea nr.103/18.04.2023 care aproba O.U.G. nr.115/2022 (ce permitea modificarea drepturilor salariale) și nu în perioada 01.11.2022 – 21.04.2023, cum fuseseră acordate.
 

„Conform prevederilor legale, acțiunea în tutelă a prefectului reprezintă o specie a contenciosului obiectiv, ce constă în acea forma judecătorească de control al legalitătii actelor administrative de autoritate emise sau adoptate de autoritățile administrației publice locale, în scopul asigurării respectării dreptului obiectiv, drept urmare demersul său nu vizează un interes particular, ci o încălcare a normei juridice.

Atunci când norma juridică are caracter dispozitiv, instanța de judecată «putând» să anuleze un act administrativ și nu instituie o obligație expresă de a constata nulitatea, rezultă că, legiuitorul a lăsat la latitudinea acesteia, ca în baza probatoriului administrat să analizeze în concret gravitatea şi consecinţele neregulilor constatate şi să dispună în consecinţă. Acesta este motivul pentru care în multe sentințe judecătorești deși se arată aspectele de nelegalitate încălcate, instanța în vederea securizării unor situații juridice respinge acțiunea prefectului, apreciind că trebuie să se acorde prevalenţă principiilor securităţii civile şi al încrederii legitime invocate.

Drept urmare, în cauzele care au ca obiect anularea actelor administrative ce vizează stabilirea indemnizațiilor aleșilor locali ca urmare a aplicării Legii nr. 103/2023, instanța de judecată într-un dosar a sesizat că, aspectele învederate sunt în fapt o critică ce vizează neconstituționalitatea normei juridice încălcate, drept pentru care, instanța de contencios administrativ nu are competența de a analiza constituționalitatea legilor, acest atribut fiind al Curții Constituționale.

Față de cele arătate, instanța de judecată reține în dispozitivul unei sentințe civile - «câtă vreme textul criticat nu a fost anterior declarat neconstituțional…. nu se poate aprecia că prin emiterea dispoziției au fost stabilite drepturi contrar legii, respectiv pentru o perioadă neprevăzută de aceasta». Având în vedere aspectele menționate mai sus este un drept și în același timp un element de onestitate în a formula cereri de renunțare la judecată în cauzele similare; sesizarea Curții Constituționale ținând doar de factorul de timp și nu de nelegalitate, motiv pentru care se vor aplica prevederile art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/ 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale cu modificările și completările ulterioare“, a declarat Elena Tănase, șefa Cancelariei Prefectului Constanța.

 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Justiție Constanța: Cererea de preschimbare a termenului de judecată, formulată de fostul rector Dănuț Epure, respinsă de magistrați

Prefectura Constanța cere anularea autorizației de construire pentru Wave House SRL. S-a stabilit un nou termen în dosar