Nota de plată a deciziilor din trecut Prefectura Constanța cere 73.000 de lei de la fosta conducere pentru amenzile generate de blocarea unei retrocedări

• Geneza acestui dosar reprezintă un exemplu clasic al modului în care blocajele administrative din trecut ajung să fie decontate, ani mai târziu, din bani publici

 
Unul dintre cele mai grele litigii financiare și administrative din județul Constanța reîncepe de la zero la instanța de fond. Instituția Prefectului – Județul Constanța încearcă să obțină în instanță recuperarea sumei de 73.780 de lei, bani achitați integral din bugetul public sub formă de penalități și amenzi civile. Această pagubă a fost generată direct de refuzul fostei conduceri administrative a județului de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă din domeniul fondului funciar.
 
După un prim ciclu procesual în care Judecătoria Constanța respinsese acțiunea Prefecturii, Tribunalul Constanța (Completul Apel Civil 7) a admis apelul instituției, a anulat în totalitate hotărârea inițială și a trimis cauza spre rejudecare. Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Constanța sub numărul 9726/212/2021*, unde instanța a stabilit primul termen de judecată pentru data de 11 septembrie 2026 (Complet C11, ora 11:30).
 
Un „Who’s Who” pe banca pârâților: Cine sunt persoanele de la care Prefectura cere banii
 
Acțiunea în răspundere civilă delictuală este considerată un caz de referință deoarece nu se îndreaptă doar împotriva unei entități abstracte, ci vizează răspunderea personală și patrimonială a întregii garnituri politice și administrative care a condus județul și Comisia Județeană de Fond Funciar Constanța în perioada februarie – iunie 2010.

• Reclamant: Instituția Prefectului Județul Constanța (reprezentată prin Prefect).
• Pârâți – Fostele fețe publice ale județului (Membri ai Comisiei Județene):
  • Claudiu Iorga Palaz – fost Prefect al Județului Constanța;
  • Aura Bozdoacă – consilier juridic superior în cadrul Prefecturii;
  • Stere Sponte – fost director al Direcției Județene pentru Agricultură Constanța;
  • Boris Parpală – fost șef al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală;
  • Gheorghe Măndilă – fost consilier;
  • Cristinel Nicolae Dragomir – fost vicepreședinte și administrator public al Consiliului Județean Constanța;
  • Stanca Teodor, Badea Marinescu, Valentin Neagu, Victor Bodescu – foști membri în structurile de conducere ale deconcentratelor locale.
• Moștenitorii fostului prefect/subprefect Mircea-Teodor Iustian (decedat în timpul procesului):
  • Adriana-Olga Iustian, Sever-Viorel Iustian și Marta Iuliana Slăvescu – chemați în judecată pentru a prelua pasivul eventualei obligații financiare produse de autorul lor.
• Pârât colectiv: Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Constanța.

 
Istoria unei obstinații administrative: Refuzul de punere în aplicare și taxa de 20 de lei pe zi
 
Geneza acestui dosar reprezintă un exemplu clasic al modului în care blocajele administrative din trecut ajung să fie decontate, ani mai târziu, din bani publici. Povestea a început în anul 2007, când două persoane fizice au obținut o hotărâre judecătorească irevocabilă (Sentința civilă nr. 4277/13.04.2007 a Judecătoriei Constanța) prin care autoritățile județene erau obligate să le reconstituie dreptul de proprietate sau să le acorde despăgubiri pentru un teren de 300 mp situat în intravilanul stațiunii Eforie (parcelarea Eforie-Techirghiol).
 
Pentru punerea în aplicare, Primăria Eforie a trimis toate documentele și a propus suplimentarea Anexei 23 din H.G. nr. 890/2005 – pasul legal obligatoriu pentru ca dosarul să ajungă la București, la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), în vederea plății sumelor cuvenite. Cu toate acestea, în ședința din 31 martie 2010, Comisia Județeană de Fond Funciar Constanța a adoptat Hotărârea nr. 41, prin care a invalidat propunerea comisiei locale, refuzând practic să execute hotărârea judecătorească opozabilă.
 
Blocajul flagrant a determinat cetățenii păgubiți să solicite în instanță aplicarea de sancțiuni. Prin Decizia civilă nr. 78/22.01.2013, Tribunalul Constanța a sancționat dur inacțiunea Comisiei Județene, obligând-o la plata unei amenzi civile de 20 de lei pe fiecare zi de întârziere, calculată retroactiv din aprilie 2007 și până la executarea efectivă a titlului.

 
Banii achitați din bugetul de stat și declanșarea acțiunii de regres
 
Deși amenda curgea zilnic, dosarul de despăgubiri a fost trimis efectiv la ANRP abia la data de 15 mai 2017 – moment la care contorizarea penalităților s-a oprit. În urma procedurilor de executare silită demarate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (ANAF) Constanța, Instituția Prefectului a fost executată silit și a achitat din bugetul propriu suma totală de 73.780 de lei (dintre care o tranșă majoră de 59.300 lei a fost virată prin ordin de plată în decembrie 2017).
 
Pentru că banii au fost luați din fondurile publice ale instituției, la data de 9 aprilie 2021, Prefectura a înregistrat acțiunea în răspundere civilă delictuală, cerând ca foștii decidenți care au votat invalidarea Anexei 23 să returneze suma din propriile buzunare.
 
Fosta conducere și membrii comisiei s-au aparat în instanță ridicând o serie de excepții juridice complexe:

1. Prescripția dreptului la acțiune: Pârâții au susținut că termenul de 3 ani în care Prefectura putea cere banii a început să curgă din momentul primelor somații din 2014-2015 sau cel târziu la plata din 2017, fiind împlinit la data depunerii cererii din 2021.
2. Natura votului colegial: Pârâții au arătat că Hotărârea nr. 41/2010 a fost un act administrativ adoptat prin vot deliberativ de un organ colectiv, unde fiecare membru și-a exprimat opinia în baza documentelor de la acel moment, fără a se putea reține o faptă ilicită individuală sau o intenție de a produce o pagubă.
3. Culpabilitatea reprezentanților legali: Unii dintre membrii simpli au reclamat faptul că umflarea amenzii la suma de 73.000 de lei s-a produs din cauza pasivității conducerii Prefecturii și a serviciului juridic, care au ținut dosarul în sertare din 2013 până în 2017 fără să trimită actele la ANRP, deși știau că amenda curge zilnic.

 
De ce a picat prima decizie: Anularea din Apel și resetarea procesului

 
La data de 6 septembrie 2022, Judecătoria Constanța (Complet C41) respinsese acțiunea Prefecturii. Însă, atacată cu apel de către instituție, hotărârea a fost desființată complet de Tribunalul Constanța prin Decizia nr. 234/13.02.2026.
 
Judecătorii de la Tribunal au constatat un viciu grav de procedură: sentința primei instanțe fusese pronunțată fără nicio motivare, lipsind complet considerentele juridice care să explice de ce a fost respinsă acțiunea sau cum au fost analizate numeroasele excepții ridicate de pârâți. În plus, instanța de fond nu observase decesul unuia dintre pârâți (Mircea-Teodor Iustian) și nu introdusese în cauză moștenitorii acestuia înainte de a da soluția.
 
Având în vedere că nemotivarea echivalează cu o „nejudecare a fondului cauzei”, Tribunalul a trimis dosarul înapoi la Judecătoria Constanța. Rejudecarea din toamna anului 2026 va trebui să tranșeze definitiv dacă votul dintr-o comisie administrativă poate atrage răspunderea materială directă pe bunurile personale ale foștilor demnitari.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Războiul evaluărilor la Prefectura Constanța Aura Bozdoacă a obținut în instanță anularea calificativului, dar instituția a mutat procesul la Curtea de Apel