Războiul dintre Claudiu Palaz și Marian Saioc se mută la Curtea de Apel Magistrații explică de ce „zdreanță politică” nu este libertate de exprimare

Conflictul juridic dintre liderul politic Claudiu Palaz și activistul Marian Saioc a atins un nou prag critic. Ieri, 28 aprilie, dosarul a fost oficial înregistrat la Curtea de Apel Constanța (nr. 1648/118/2026), după ce ambele părți au atacat cu apel decizia Tribunalului. Miza? O sentință dură care obligă activistul să-și „curețe” canalele de socializare de clipurile considerate denigratoare.

Deși bătălia finală se va da pe 20 mai, motivarea instanței de fond oferă detalii incendiare despre modul în care judecătorii au tranșat disputa dintre imaginea publică și libertatea de a critica.

„Apucături de proxenet” și „Rebut politic”: Unde s-a rupt bariera legalității?

În motivarea sentinței de fond, obținută recent, magistrații Tribunalului Constanța au demontat apărarea lui Marian Saioc, care susținea că acțiunile sale sunt protejate de dreptul la liberă exprimare. Instanța a vizionat materialele video și a identificat un limbaj care depășește cu mult limitele jurnalismului, chiar și ale celui cetățenesc.

Conform documentului, instanța a reținut că pârâtul a folosit expresii verbale precum:

„...fost prefect al Constanței și actual consilier județean, crezându-se un mare jurist, dar având apucături de proxenet...” sau „...acest rebut politic care ar trebui să ajungă în groapa de gunoi a istoriei...”.

Judecătorii au fost categorici: „Termenii ofensatori utilizați de pârât, cu intenția de a contura o percepție negativă asupra reclamantului, în baza unei aprecieri pur personale, nu își justifică relevanța în ceea ce privește informarea publicului.”

 

Acuzații grave, probe inexistente

Un alt punct cheie al motivării vizează acuzațiile lansate de Saioc privind integritatea financiară a lui Palaz. Activistul a sugerat în postările sale că politicianul ar utiliza „bani publici pentru afaceri proprii” și ar fi obținut preferențial contracte pentru festivalul Neversea.

Tribunalul a taxat dur lipsa de dovezi: „Pârâtul nu a oferit o bază factuală referitoare la insinuările acestuia... aparența dreptului fiind, inclusiv sub acest aspect, în favoarea reclamantului.” Instanța a subliniat că, în timp ce un om politic trebuie să accepte critici mai dure decât un cetățean obișnuit, acest lucru nu îi dă dreptul nimănui să inventeze fapte sau să arunce cu injurii care nu au legătură cu interesul public.

Măsuri de urgență: „Maximizarea prejudiciului” prin vizualizări

De ce a fost admisă ordonanța președințială? Judecătorii au considerat că, în mediul online, timpul lucrează împotriva victimei. Fiecare zi în care acele clipuri rămân postate aduce noi vizualizări și distribuiri, ceea ce duce la o „afectare iremediabilă a reputației profesionale”.

Drept urmare, instanța a dispus măsuri executorii (care trebuie aplicate de îndată, indiferent de apel):

• Eliminarea de pe YouTube a materialului video din 27.02.2026.

• Curățarea paginii de Facebook de postările din 27.02, 01.03, 10.03 și 11.03.2026 care fac referire la Claudiu Palaz.

Factura procesului: Onorariul de avocat, tăiat la jumătate

Nici Claudiu Palaz nu a obținut tot ce a cerut. Deși a solicitat cheltuieli de judecată de peste 5.500 de lei, instanța a considerat suma „vădit disproporționată” față de complexitatea unei ordonanțe președințiale. Astfel, Marian Saioc a fost obligat la plata a 2.520 de lei, judecătorul reducând onorariul avocatului la 2.500 de lei.

Ce urmează la Curtea de Apel?

Pe 20 mai, la ora 09:00, se va judeca apelul. Marian Saioc speră să convingă noul complet (AC2) că măsurile sunt definitive (ștergerea duce la pierderea comentariilor și a istoricului), nu provizorii, și că acest lucru ar fi o formă de cenzură. De cealaltă parte, Claudiu Palaz luptă pentru menținerea „curățeniei” digitale pe care a obținut-o în prima instanță.

Până atunci, legea este clară: clipurile „incendiare” trebuie să rămână inaccesibile publicului.