Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:12 22 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Judecătorii explică de ce i-au dat 15 ani de închisoare lui Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal!

ro

14 Feb, 2023 12:02 4005 Marime text



Tribunalul Bucureşti a decis, la data de 10 februarie 2023, condamnarea în primă instanță a lui Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal!
 
Mario Iorgulescu a luat 15 ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, el fiind găsit vinovat pentru producerea unui grav accident rutier.
 
Decizia nu este una definitivă!
 
Conform magistraților, inculpatul este acuzat că, la data de 08.09.2019, pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze din sat (...) spre Clubul Nuba din Parcul Herăstrău, unde se afla fosta sa prietenă care refuzase să plece acasă la insistențele lui.
 
Oamenii legii mai arată că inculpatul a condus autoturismul marca Aston Martin, model DBS, cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, „pătrunzând pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h într-o intersecție, accelerând până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere, pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu un alt autoturism, condus de victima (...), care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite“, potrivit datelor oficiale.
 

„Toate acestea în condițiile în care, din momentul în care a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului inculpatul nu a acționat frâna, iar în momentul coliziunii pedala de accelerație era apăsată la maximum, manifestând indiferență față de urmările acțiunilor sale pe care le-a prevăzut și acceptat, punând în pericol participanții la trafic, lăsând producerea sau evitarea unei coliziuni pe seama hazardului și astfel ucigând-o pe victima (...) cu intenție indirectă“, conform magistraților.

 
În analiza atitudinii subiective a inculpatului față de uciderea victimei, s-a arătat că fapta inculpatului a fost cercetată inițial ca ucidere din culpă, faptă prevăzută în art. 192 din Codul penal, încadrarea juridică fiind schimbată ulterior în omor, faptă prevăzută în art. 188 alin. (1) din Codul penal, pentru motivele arătate în continuare.
 
În ceea ce priveşte gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite (împrejurările comiterii faptei, locul şi timpul în care aceasta a fost săvârşită), instanţa reţine „gravitatea deosebită a faptelor, gravitate determinată de  împrejurările concrete și de mijloacele de comitere, constând în aceea că inculpatul a acționat pe fondul unei crize de gelozie întrucât tocmai aflase că fosta sa prietenă se afla în club Nuba și refuza să plece acasă la solicitarea sa, motiv pentru care, având o alcoolemie de peste 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze de la petrecerea organizată în sat (...) spre Clubul Nuba din Parcul Herăstrău, (...), a condus autoturismul marca Aston Martin, model DBS cu nr. de înmatriculare B052885 cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 50 km/h în localitate“.
 

„Astfel, a pătruns pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. (...), a accelerat până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, la un moment dat urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar și apăsând la maximum pedala de accelerație (în condițiile în care autovehiculul pe care îl conducea era echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere), pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca (...) cu nr. de înmatriculare IF096653 ce era condus de victima (...)persoană care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite“, conform magistraților.

 
„Din momentul în care a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului, inculpatul (...) nu a acționat pedala de frână și, mai mult, în momentul coliziunii pedala de accelerație era apăsată la maximum“, se mai arată în motivare.
 

„Conducând în aceste condiții, cu o viteză extraordinar de mare, cu mult peste viteza legală, trecând pe culoarea roșie a semaforului și fiind sub influența alcoolului (într-o cantitate însemnată, cu mai mult de dublul limitei de la care fapta devine infracțiune) și sub influența cocainei, drog de mare risc, prevăzut în Tabelul nr. II la Legea nr. 143/2000 republicată, și, mai mult, continuând în acest timp cearta la telefon cu prietena sa, (...) (pentru circa 2 minute, încheind apelul cu 2 minute și 22 secunde înainte de impact, iar după acest apel având alte două sesiuni de comunicări de date), inculpatul (...) a arătat indiferență față de urmările acțiunilor sale pe care le-a prevăzut, punând în pericol participanții la trafic, lăsând însă producerea sau evitarea unei coliziuni pe seama hazardului și, în aceste condiții, ucigând-o pe victima (...)participant la trafic, cu intenție indirectă“, potrivit sursei.

 
„Toate aceste aspecte  relevă deopotrivă o periculozitate sporită a inculpatului, dezinhibiţie şi nesocotirea gravă a normelor de circulație rutieră“, au mai reținut judecătorii.
 
Referitor la conduita după săvârşirea infracţiunii, instanţa reţine că „inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptelor, nu s-a prezentat nicio clipă în fața organelor judiciare române pentru a da o declarație și nici nu a dorit să dea vreo declarație în fața organelor judiciare italiene, la solicitarea autorităților judiciare române, pentru motivele expuse în considerentele anterioare“.
 
Instanța apreciază că în cauză nu există circumstanțe legale sau judiciare atenuante de natură a conduce la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.
 
În ceea ce privește apărările inculpatului (altele decât cele analizate deja, în considerentele anterioare, cu privire la cauzele producerii accidentului, reținerea faptului că se afla sub influența drogurilor și cu privire la forma de vinovăție reținută),  instanța subliniază următoarele:
 

„S-a susținut prin concluziile scrise depuse la dosar încălcarea dreptului la un proces echitabil, criticându-se, printre altele, deciziile luate de către instanță pe parcursul cercetării judecătorești. Aceste aspecte nu pot fi analizate de către instanța de fond, fiind veritabile motive de apel, depuse prematur, înainte de pronunțarea hotărârii. Pe de altă parte, instanța nu poate reveni și dispune alte măsuri decât cele pe care le-a dispus deja în cursul cercetării judecătorești, pentru motivele arătate în mod exhaustiv în încheierile de ședință de la fiecare termen, redate succint și în prezenta hotărâre; toate deciziile luate de instanță au fost dispuse pentru a garanta drepturile tuturor părților din proces, în vederea respectării egalității armelor ca și componentă a dreptului la un proces echitabil“, potrivit motivării.

 
Instanța mai reține că în cauză nici nu s-a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice pentru a se stabili dacă inculpatul avea sau nu discernământul păstrat la momentul săvârșirii faptelor.
 
Inculpatul a solicitat o astfel de expertiză doar pentru a verifica dacă poate participa psihic la acest proces, solicitând suspendarea procesului penal (expertize respinse pentru considerentele expuse în încheierea din data de 16.11.2022 la care instanța face trimitere, cu mențiunea că se putea efectua o astfel de expertiză de către INML în condițiile legii române, probă imposibil de obținut raportat la conduita inculpatului și a reprezentantului legal provizoriu).
 

„Nu se poate susține că inculpatul este netransportabil în condițiile în care a fost transportat pe teritoriul Italiei între mai multe clinici medicale și nu se poate nici invoca faptul că nu poate fi transportat în (...) din cauza recomandările medicale din (...) (depuse de inculpat la dosar) care ar fi în sensul nedeplasării acestuia. Așa cum reprezentantul legal provizoriu al inculpatului a luat decizia de a-l externa de la Spitalul Universitar de Urgență (...)contrar recomandărilor medicale, așa poate să procedeze reprezentantul legal provizoriu și în acest caz, inculpatul putând fi transportat din (...)sub supraveghere medicală calificată și putând beneficia în (...) de toate îngrijirile medicale de care ar avea nevoie“, conform motivării.

 
Chiar presupunând că inculpatul ar fi arestat imediat ce ar intra pe teritoriul României în baza mandatului de arestarea preventivă emis în lipsa sa în prezenta cauză, inculpatul ar beneficia, spun magistrații, încă de la început de toate îngrijirile medicale necesare.
 
Astfel, potrivit art. 50 din Legea (...) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, administraţia fiecărui penitenciar asigură hrana în funcţie de vârsta şi starea de sănătate a persoanei în cauză, iar conform art. 71 din aceeaşi lege, inculpatul ar avea dreptul la asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri.
 

„Pe de altă parte, conform art. 240 din Codul de procedură penală, în cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, administrația locului de deținere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății“, se mai arată în motivarea judecătorilor.

 
Măsurile dispuse în cauză reprezintă o etapă a procesului penal, conform Codului de procedură penală, și nu înfrâng în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție de care beneficiază persoanele supuse cercetărilor.

Decizia Tribunalului București nu este una definitivă!
 
Sursă motivare: rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii