Drogurile în Constanța Radiografia a 29 de dosare penale înregistrate în ianuarie 2026 la Tribunal

Fenomenul consumului ilicit de droguri continuă să exercite o presiune constantă asupra sistemului judiciar și a siguranței publice din județul Constanța. Datele oficiale aferente lunii ianuarie 2026 relevă o activitate intensă pe rolul Secției Penale a Tribunalului Constanța, unde au fost înregistrate nu mai puțin de 29 de dosare penale având ca obiect consumul ilicit de droguri, în baza Legii nr. 143/2000, articolul 4.

Analiza acestor cauze conturează o imagine îngrijorătoare: aproape un dosar nou în fiecare zi, semn că problema consumului de substanțe interzise nu mai este una marginală, ci un fenomen persistent, cu ramificații sociale și juridice tot mai vizibile.

Statistica lunii: un dosar pe zi pentru consum ilicit de droguri

Conform datelor analizate, dosarele au fost înregistrate pe tot parcursul lunii ianuarie, cu un vârf semnificativ în perioada 13–29 ianuarie 2026. Toate cauzele se află, în prezent, în stadiul procesual de fond, fiind judecate de Secția Penală a Tribunalului Constanța.

Majoritatea dosarelor vizează deținerea de droguri pentru consum propriu, însă o parte dintre acestea includ atât droguri de risc (alin. 1), cât și droguri de mare risc (alin. 2), ceea ce ridică semne de întrebare privind accesibilitatea substanțelor extrem de periculoase pe piața locală.

Substanțe de risc și de mare risc: o piață diversificată

Din analiza obiectului cauzelor rezultă o diversificare a substanțelor aflate în circulație:

• Drogurile de risc, precum canabisul, continuă să fie cel mai frecvent întâlnite;

• Drogurile de mare risc – cocaină, ecstasy, substanțe sintetice cu potențial letal – apar tot mai des în dosarele penale;

• Mai multe cauze vizează consumul concomitent de droguri de risc și mare risc, ceea ce indică o tendință de policonsum, extrem de periculoasă din punct de vedere medical.

Această realitate confirmă avertismentele specialiștilor privind scăderea pragului de acces la substanțe dure și creșterea riscurilor asociate.

Celeritate procedurală: dosare ajunse rapid la pronunțare

Un element notabil este ritmul accelerat al procedurilor în anumite cauze. Dosarul nr. 122/118/2026, de exemplu, a parcurs etapele procesuale într-un interval scurt, ajungând deja în faza de amânare a pronunțării, instanța stabilind termen pentru deliberare și soluționare finală.

Acest aspect sugerează fie probe clare administrate în faza de urmărire penală, fie recunoașteri ale faptelor, elemente care permit instanței să soluționeze mai rapid cauzele.

Profilul inculpaților: tineri și cetățeni străini

Datele relevă un profil predominant tânăr al inculpaților, multe dosare având în vedere persoane aflate la începutul vieții adulte, unele dintre ele judecate în cauze cu mai mulți inculpați, indicând consumul în grup.

Totodată, apar și cetățeni străini implicați în astfel de dosare, un exemplu fiind cauza nr. 130/118/2026, în care este inculpat Ellis Conor James, ceea ce sugerează că fenomenul consumului de droguri în județul Constanța are și o componentă transfrontalieră, specifică zonelor turistice și portuare.

Context național: un fenomen în creștere (2024–2026)

Situația din Constanța se înscrie într-un trend național ascendent, confirmat de datele instituțiilor centrale și de rapoartele medicale:

• Scăderea vârstei de debut: sunt semnalate cazuri de consum la vârste alarmant de mici, chiar 10–12 ani;

• Canabisul rămâne cel mai consumat drog, urmat de noile substanțe psihoactive („etnobotanice”);

• Cocaina și alte droguri de mare risc devin tot mai accesibile;

• Policonsumul (droguri + alcool sau medicamente) generează un număr tot mai mare de urgențe medicale și decese accidentale.

Consecințe juridice: pedepse mai aspre după modificările legislative

Legislația românească în materie de droguri a fost înăsprită semnificativ prin Legea nr. 58/2024, modificând substanțial regimul sancționator prevăzut de Legea 143/2000:

• Droguri de risc (ex. canabis): pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală;

• Droguri de mare risc (ex. cocaină, ecstasy, fentanil): închisoare de la 6 luni la 3 ani, fără posibilitatea aplicării amenzii;

• Toleranță zero: pentru traficul de droguri de mare risc, suspendarea executării pedepsei nu mai este permisă, fiind obligatorie închisoarea cu executare.

Aceste modificări legislative reflectă intenția statului de a combate mai ferm fenomenul, însă ridică și întrebări privind capacitatea sistemului penitenciar și eficiența măsurilor preventive.

Concluzie: justiția sub presiune, comunitatea în alertă

Cele 29 de dosare penale înregistrate într-o singură lună la Tribunalul Constanța reprezintă mai mult decât simple statistici. Ele indică un fenomen social complex, cu implicații grave pentru sănătatea publică, siguranța comunității și viitorul unei generații tinere.

În timp ce instanțele sunt tot mai solicitate, rămâne deschisă întrebarea esențială: sunt suficiente măsurile punitive sau este nevoie de o strategie națională mult mai amplă, axată pe prevenție, educație și tratament?

Citește și 
Nouă strategie a UE în materie de droguri! Despre ce este vorba