Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:16 30 05 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Decizie surpriză a instanței cu privire la procesul dintre proprietarul navei Queen Hind și CN APM Constanța

ro

05 May, 2020 00:00 2122 Marime text

Curtea de Apel Constanța a admis apelul formulat de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime în dosarul 1454/118/2020, unde are calitate de părât. Reclamantul SC Astra Marine Services LTD este proprietarul navei eșuate în Portul Midia, Queen Hind.
Soluția pe scurt a Curții de Apel Constanța este „Dispune rejudecare la prima instanţă sau la instanţa competentă
Solutia pe scurt: Dec.civ.nr./29.04.2020 Respinge excepţiile tardivităţii şi lipsei de interes ca nefondate. Admite apelul. Anulează sentinţa apelată şi trimite cauza spre competentă soluţionare Judecătoriei Constanţa. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.04.2020. Red. jud. A.L. Nistor Gref. T. Omer”.

Procese multiple


Amintim că pe 28 aprilie, Societatea Astra Marine Services Ltd a avut termen la Tribunalul Constanța în dosarul 6259/212/2020, împotriva CN APM Constanța. Apelul a fost înregistrat la data de 30 martie 2020, după ce Judecătoria Constanța a respins ca neîntemeiată cererea proprietarului navei. „Solutia pe scurt: Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta xxxx, în contradictoriu cu pârâta xxx. Cu apel în 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată astăzi 27.03.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, a transmis la momentul respectiv Judecătoria Constanța, conform portalului de instanță. Număratul capetelor de oi, în instanță
Nu este singurul proces în care sunt implicate cele două părți. Amintim că la data de 19 martie 2020, a fost înregistrat apelul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța la decizia Tribunalului Constanța, într-un proces intentat de Astra Marine Services LTD, având ca obiect o ordonanță președințială – suspendare executare. Soluția pe scurt a Tribunalului Constanța, în speța prezentată este: „Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei de interes în formularea cererii de ordonanţă preşedinţială, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată. Admite cererea. Obligă pârâta să permită reclamantei accesul la locul de descărcare a navei QUEEN HIND sau la locul de incinerare a mărfii ( a cadavrelor de capete de ovine ) pentru a asista la operaţiunea de cântărire şi inventariere a încărcăturii de la bordul navei QUEEN HIND. Cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi 10.03.2020”.

Ce vrea proprietarul navei


Reprezentantul reclamantului a solicitat respingerea excepției lipsei de interes, având în vedere faptul că s-au depus înscrisuri din care rezultă din care rezultă faptul că societatea reclamantă este armatorul, este proprietarul navei Queen Hind, navă ce a eșuat în data de 24.11.2019 în Portul Midia și care a fost a făcut obiectul operațiunii de ranfluare și de descărcare a încărcăturii. Pârâtul a depus un înscris din care rezultă faptul că reclamantul ar fi abandonat nava în mâinile asigurătorului, însă această chestiune izvorăște din contractul de asigurare, s-a făcut o declarație de abandon în mâinile asigurătorului, însă pârâtul a depus un înscris din care rezultă faptul că asigurătorul nu acceptă abandonul, fiind în prezența unei asigurări de răspundere civilă în care abandonul nu este posibil, motiv pentru care solicită a se lua act de faptul că asigurătorul nu a acceptat abandonul și prin urmare armatorul navei se legitimează procesual activ și justifică un interes, având calitatea de proprietar al navei.
 
În ceea ce privește fondul ordonanței președințiale, solicită admiterea cererii, având în vedere faptul că au fost îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 997 și următoarele din Codul de procedură civilă. Nava Queen Hind a eșuat la data de 24.11.2019 în Portul Midia, după aproximativ 10 zile , Autoritatea Navală Română, după numeroase notificări emise armatorului pentru a se proceda la demararea operațiunii de ranfluare, a emis un ordin, conform art. 100-109 din Ordonanța 42/1997, prin care a încredințat operațiunea către pârât, astfel că pârâtul a dobândit calitatea de custode al navei. Pârâtul a demarat operațiunea de ranfluare, încheind contract de asociere cu GSP Logistic SRL – GSP Offshore SRL, s-a început descărcare încărcăturii de la bord. Pe parcursul procedurii de ranfluare, salvatorul a făcut numeroase declarații publice, potrivit cu care armatorul a supraîncărcat nava, aceasta fiind cauza scufundării navei, motiv pentru care reclamantul a făcut adrese la pârât, la autoritățile publice care au instituit anumite măsuri speciale de acces în zonă, astfel că s-a solicitat a se permite accesul pentru a se asista la operațiunile de cântărire și de inventarierea capetelor de cadavre.
Pârâtul a răspuns acestei adrese în sensul că este zonă de carantină și s-au instituit măsuri speciale și reclamantul să se adreseze altor autorități, astfel că reclamantul s-a adresat către DSV Constanța DSP, Instituția Prefectului Constanța, ISU, instituții ce au declarat că nu sunt instituite măsuri speciale de protecție. De asemenea, reclamantul a făcut demersuri pentru a afla ce măsuri s-au luat în zona navei și s-a aflat că unii din membrii echipajelor au fost vaccinați, conform cerințelor DSP-ului.
 
Reclamantul a solicitat executorului judecătoresc, conform art. 364 din Codul de procedură civilă, să se deplaseze împreună cu reprezentantul armatorului la navă pentru a asista la inventarierea încărcăturii de la bord, însă acestuia i s-a interzis accesul la poarta de acces cu mențiunea că doar pârâtul poate să de acordul în acest sens. „În această situația apreciază că este justificată urgența și interesul reclamantului de a participa la procedura de inventarierea și cântărirea mărfii, condițiile ordonanței președințiale fiind îndeplinite cumulativ, măsura fiind vremelnică, operațiunea fiind deja la puntea 4, astfel că au fost deja descărcate punțile 7,6,5, 4 și mai sunt 3 punți de descărcat, urmând ca operațiunea să se finalizeze în 4-5 zile. De asemenea, aparența dreptului este în favoarea reclamantului, care este proprietarul navei. Precizează că nu solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată”, se arată în minuta instanței.
Reprezentantul pârâtului a solicitat, apoi, respingerea cererii, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile specifice, aparența dreptului, față de care s-a invocat și excepția lipsei de interes, nu există, nava fiind abandonată, astfel că proprietarul navei a pierdut dreptul de a solicita orice dezmembrământ al dreptului de proprietate, fiind aplicabile și dispozițiile art. 103, alin. 3 din Ordonanța 42/1997, potrivit cu care în caz de neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. 1 al acestui articol, căpitănia va solicita administrației portuare să efectueze aceste operațiuni pe contul și pe cheltuiala proprietarului, nefiind prevăzută obligația prezenței proprietarului. În ceea ce privește urgența, arată că, astfel cum a precizat reclamantul, a fost parcursă deja jumătate din operațiunea descărcării navei.
De asemenea, operațiunea de descărcare și de transportare către incinerator a fost supravegheată de autoritățile publice, iar costurile sunt urmărite, de asemenea, de autoritățile publice. Apreciază că măsura intrării în zona de cântărire este irelevantă, având în vedere faptul că obligațiile legale ale contractorului sunt de incinerarea mărfii, cântărirea se face doar cu scopul de a nu se pierde marfă de la ieșirea din port până la spațiile de incinerare, astfel că procesul verbal de incinerare este documentul care constată cantitatea de marfă existentă la navă și incinerată, materialele biologice fiind urmărite cu strictețe de autorități.
Reprezentantul reclamantului, în replică, arată că capetele de ovine sunt cele de care reclamantul este interesat, având în vedere faptul că reclamantul este acuzat de faptul că a supraîncărcat nava, astfel că reclamantul este interesat în a urmări modul în care se realizează procedura de inventariere a capetelor de ovine, cântărirea și cantitățile fiind o chestiune separată, având în vedere faptul că pârâtul a contractat pentru o cantitate de 680 de tone, iar pârâtul trebuia să depună dovezi care să arate cine participă la aceste operațiuni.
Reprezentantul pârâtului , în replică, arată că nu a avut timpul necesar pentru a depune dovezi la dosar. De asemenea, arată că s-a solicitat a se separa oile care au trotam de cele care nu au și de a se împărți oile în funcție de rasă și de zona din care provin, astfel că procedura este una complexă .
Reprezentantul reclamantului, în replică, arată că s-a adresat Parchetului pentru a se permite accesul, procurorul a sunat în prezența apărătorului și a întrebat dacă există vreo autoritate publică care să supravegheze activitatea de inventarierea mărfii, iar acesta a primit un răspuns în sensul nu există nicio autoritate care să supravegheze operațiunea, în această situație fiind justificată prezența reclamantului, astfel cum s-a solicitat. În ceea ce privește abandonul navei invocat de pârât, arată că s-a depus unilateral de pârât înscrisuri incomplete, și anume, în data de 18.12.2019 reclamantul a comunicat către asigurător declarația de abandon, însă asigurătorul a răspuns în data de 24.12.2019 în sensul că nu acceptă abandonul, ori pârâtul nu a depus adresa prin care se arată acest aspect, motiv pentru care solicită a se pune în vedere pârâtului să depună adresa respectivă în termenul de pronunțare. De asemenea, arată că armatorul și asigurătorul au obligația de a lua toate măsurile pentru a conservarea și asigurarea tuturor probelor necesare în vederea soluționării și preîntâmpinării vreunui litigiu.
Reprezentantul pârâtului, în replică, a arătat că nu a identificat interesul și dreptul invocat e de reclamant, operațiunile fiind la sfârșit, afirmațiile invocate de reclamant au fost făcut de un terț și nu au fost efectuate cercetări pentru a se stabili cauza scufundării. De asemenea, potrivit art. 105 din Ordonanța 42/1997, operațiunile au fost puse în sarcina pârâtului întrucât reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile legale.
 
Reprezentantul reclamantului, în replică, arată că nava s-a scufundat la data de 24.11.2019, reclamantul a primit notificare din 24 în 24 de ore pentru a proceda la ranfluare, reclamantul a făcut un plan de ranfluare, a fost depus la Administrația Navală Română, după depunerea planului a fost solicitată depunerea dovezii începerii procedurii de ranfluare, însă era imposibil ca în 24 de ore să se încheie un contract de ranfluare, în schimb pârâtul a derulat activitatea de ranfluare în 2 luni.
Reprezentantul pârâtului , în replică, arată că actul emis de Administrația Navală Română nu a fost contestat de reclamant. De asemenea, arată că toate activitățile care se desfășoară în acest moment sunt sub un termen și implică foarte mulți bani, iar dacă va participa și armatorul la activitate va trebui să se ia măsuri speciale.
Reprezentantul reclamantului, în replică, arată că reclamantul a luat măsurile invocate de pârât.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii