Judeţul Constanţa - detalii demografice din perioada 1966-2017 (II)

În 1966, judeţul Constanţa avea o populaţie de 465.752 locuitori, în 1992 - 748.769 de locuitori, pentru ca cifrele provizorii ale anului 2017 să ne indice o populaţie stabilă (rezidentă) de 679.902 locuitori.
 

 
Am prezentat în prima parte a materialului modul în care a crescut şi a descrescut populaţia municipiului Constanţa în ultima jumătate de veac. Detalii foarte interesante despre evoluţia demografică a judeţului reies şi din studierea municipiilor, a oraşelor şi a comunelor de pe raza judeţului.
 
Reamintim că sursa bibliografică a acestui material este Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa 2017, întocmit de Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa (Institutul Naţional de Statistică), volum coordonat de Nicoleta Trandafir (colectiv: Nicoleta Trandafir, Monica Eliana Constantin, Alina Enache şi Nicolae Toancă - grafică, foto, tehnoredactare).
 
Municipiul Mangalia, de exemplu, număra în 1966 o populaţie de numai 12.674 locuitori. Cifra s-a dublat într-un deceniu, bătrâna Callatis numărând în 1977 - 26.821 locuitori. Creşterea este una galopantă şi în următoarele decenii, întrucât în 1992, Mangalia are 43.920 locuitori stabili declaraţi. Urmează apoi o perioadă de descreştere (40.150 în 2002 şi 36.334 în 2011), pentru ca în 2016 să fie înregistraţi 41.199 locuitori.
 
Municipiul Medgidia a înregistrat, de asemenea, o creştere extraordinară în perioada de referinţă. Astfel, număra 27.981 locuitori la data de 15 martie 1966. 11 ani mai târziu, populaţia municipiului depăşea cu puţin 40.000 de locuitori, pentru ca în 1992 să fie declarată o populaţie stabilă de 46.657 locuitori. Cifrele provizorii din 2016 ne indică o populaţie de 45.930 persoane.
 
Oraşul Băneasa avea în 1966 6.613 locuitori, dar în jumătate de veac nu s-au înregistrat creşteri sau scăderi spectaculoase. Spunem acest lucru pentru că la 2016 era înregistrată o populaţie de 5.833 locuitori.
 
Cernavoda avea 11.259 locuitori în 1966 şi de două ori mai mult (22.043) în 1992. În 2016, cifra provizorie indica o populaţie de 19.299 locuitori.
 
Vorbeam mai devreme de creşteri spectaculoase de populaţie. Un astfel de caz este cel al oraşului Năvodari, iar aici explicaţia se găseşte în motive de raţiuni economic - să nu uităm că această localitate avea mii  de muncitori angajaţi la Petromidia şi la alte instituţii din domeniul industrial. De aceea, dacă în 1966 Năvodari număra 6.344 locuitori, un deceniu mai târziu, cifra se dublase (9.717 locuitori în 1911). În 1992 deja cifra era triplă, de 31.746 locuitori, pentru ca la ultimul recensământ oficial să fie înregistrate 32.981 locuitori.
 
Oraşul Ovidiu avea acum jumătate de secol o populaţie de 7.008 locuitori, pentru ca în 2011 să fie înregistraţi 13.847 locuitori. În 2016, cifra provizorie era de 15.661 locuitori.
 
Comuna Agigea, din care face parte şi Lazu, avea, potrivit anuarului statistic, o populaţie de 2.561 locuitori în 1966, 6.992 în 2011 şi 8.101 în 2017 (date provizorii). Cunoaştem însă foarte bine cât de mult s-a dezvoltat Lazu în ultimii ani, câte imobile s-au ridicat, astfel încât este posibil ca mulţi dintre proprietarii caselor de aici să figureze cu domicilii în municipiul Constanţa.
 
Tot la capitolul comune, populaţia din Mihail Kogălniceanu a crescut la 10.263 în 2017 (cifră provizorie), de la 7524 de locuitori.
 
Oraşul Eforie avea 6.17 locuitori în 1966 şi 11.085 anul trecut, în timp ce Murfatlar număra în 2017 un număr de 10.219 locuitori, faţă de 5.401, câţi numărase în urmă cu cinci decenii.
 
Potrivit recensămintelor oficiale, Techirghiol număra 4.278 de suflete în 1966, 6.872 în 1992 şi 8.163 în 2017 (cifră provizorie).
 
Aminteam mai devreme despre zone care s-au dezvoltat extrem de mult în ultimii ani şi putem vorbi despre o migraţie în masă a celor din municipiul Constanţa către anumite comune din judeţ.
 
Aşa se explică creşterile deosebite înregistrate în ultimii ani la Cumpăna, Lumina şi Valu lui Traian. Astfel, Cumpăna avea în 1996 o populaţie de 3.755 de locuitori, iar în 2017 erau înregistraţi 14.688. Lumina avea 3.859 locuitori în 1966, iar anul trecut avea domiciliate 10.925 de persoane. O creştere spectaculoasă avem şi la Valu, de la 5.525 în 1966, la 15.404 anul trecut (cifră provizorie).
 
Am ales doar câteva dintre localităţile constănţene, în general oraşe şi comune mari, dar aceste exemple  ne pot ajuta să ne facem o idee asupra migraţiei demografice la nivelul întregului judeţ.
 
La 1 iulie 2017, judeţul Constanţa avea înregistrată o populaţie stabilă de 768.170 de locuitori. Dintre aceştia, 532.864 locuiesc în municipii şi oraşe şi 235.306 în comunele mediului rural.
 
Bibliografie
 
Sursă - Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa 2017, întocmit de Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa (Institutul Naţional de Statistică), volum coordonat de Nicoleta Trandafir (colectiv: Nicoleta Trandafir, Monica Eliana Constantin, Alina Enache şi Nicolae Toancă - grafică, foto, tehnoredactare)
 

• materialul folosit ca sursă bibliografică a fost downloadat de pe site-ul oficial www.constanta.insse.ro

 
Despre Cristian Cealera 
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi: 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Judeţul Constanţa - detalii demografice din perioada 1966-2017 (I)