Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:14 20 07 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Liberalism şi liberali în Dobrogea centrală (III) (galerie foto)

ro

01 May, 2019 00:00 661 Marime text
La 3 noiembrie 1929, are loc Congresul organizaţiei judeţene, fiind supuse la vot statutele şi fiind alese organele de conducere ale filialei de la malul mării. Pentru o mai bună administrare şi gestionare a situaţiei politice, judeţul a fost împărţit în sectoare politice. Convocarea Congresului urma a se face o dată la patru ani.
 


Municipiul Constanţa era împărţit în 21 de sectoare, având fiecare un responsabil. Din Comitetul judeţean făceau parte 239 de membri, dintre care 59 erau membri de drept, 99 erau preşedinţi ai comitetelor comunale, iar 80 erau membrii aleşi. Din Delegaţia Permanentă făceau parte membrii Biroului:
- Vasile Sassu - preşedinte,
- Costică Golea - vicepreşedinte,
- Constantin Alimănişteanu - vicepreşedinte,
- R. Roşculeţ - secretar general,
- Alexandru Dracopol - casier.
La aceştia se mai adăugau cei şapte preşedinţi ai circumscripţiilor din municipiul Constanţa, cei opt şefi ai sectoarelor judeţene, printre care: N.T. Negulescu (Cernavodă), Aurel Oancea (Medgidia), D. Gheorghiu (Hârşova), V. Bellu (Mihail Kogălniceanu) ş.a.
 
Din comitetul judeţean mai făceau parte D. Puşchilă, Perseg Poladian şi Constantin Rădulescu - din Cernavodă, Ionel Popeia şi Alexandru Șteflea - din Peştera, Grigore Ionescu, Ion Bârzan şi C. Arsenescu - din Medgidia, Ion Dragomir din Ciocârlia şi Mihai Valaori din Karatai (Nisipari).
 
Disensiunile din cadrul PNL au continuat şi după 1930, iar disidenţii au hotărât să se apropie de gruparea georgistă desprinsă din partid. Ioan N. Roman, Virgil Andronescu şi alţi colaboratori ai acestora vor colabora cu gruparea mai sus amintită. Ioan N. Roman considera că “steagul ridicat de Domnul Brătianu este steagul adevăratului liberalism”. La alegerile din 1932, Ghe. I. Brătianu a fost ales deputat de Constanţa, ducându-se o campanie electorală aprinsă.
 
La 12 noiembrie 1932, a avut loc Adunarea Comitetului Judeţean al Partidului Naţional Liberal, sub conducerea lui Vasile P. Sassu, senator în Parlamentul României. Au participat şefii de sectoare şi preşedinţii organizaţiilor comunale. S-au purtat discuţii referitoare la organizarea campaniei electorale din luna decembrie, pentru alegerile din ziua de 4 decembrie. Lozinca folosită în campanie a fost: “Fapte, nu vorbe!”.
 
Lista de candidaţi îi cuprindea pe Vasile P. Sassu - senator, Radu Roşculeţ - deputat, Dumitru Gheorghiu - avocat din Hârşova, Anghel Constantin - plugar din localitatea Olteni, Traian Petricu - comerciant din Medgidia, Ion Boroş -plugar din Tortoman, Nicu Manolescu - agricultor din Valea Dacilor şi Radu Iordăchescu - proprietar din Cernavodă. Lista acestor candidaţi se găsea la poziţia trei, iar semnul electoral era linia dreaptă în picioare (I).
 
La alegerile din 1933, partidul a dominat în campania electorală şi a câştigat alegerile din Dobrogea, Vasile P. Sassu a devenit ministru al Agriculturii şi Domeniilor, iar Radu Roşculeţ şi George Fotino au preluat funcţiile de vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, în timp ce la Senat funcţia de vicepreşedinte a fost preluată de Constantin Alimănişteanu. După cum se poate observa, filiala dobrogeană a partidului era bine reprezentată în guvernarea liberală, dar şi în Parlamentul României.
 
În timpul guvernării liberale din perioada 1933-1937, au avut loc acţiuni propagandistice şi întruniri publice la nivel judeţean. În noiembrie 1935, cu prilejul Congresului Judeţean, a fost reconfirmată Delegaţia Permanentă, formată din 60 de persoane, precum şi Comitetul Judeţean, format din 290 de membri. În “Darea de seamă” a secretarului general R. Roşculeţ, se făcea menţiunea că organizaţia judeţeană număra 8.000 de membri activi.
 
În acelaşi an, cu prilejul unei întâlniri a organizaţiei desfăşurate la Medgidia, la care au luat parte Vasile P. Sassu şi Radu Roşculeţ, s-a pus în discuţie sprijinul acordat ţăranilor din zona Hârşova, constând în sămânţă, cereale pentru hrană şi soluţii pentru îmbunătăţirea raselor de animale. După cum se poate observa, liberalii erau interesaţi de bunul mers al agriculturii şi al sectorului zootehnic, pentru a îmbunătăţi starea materială a ţăranilor şi implicit a provinciei.
 
Pentru o mai bună cunoaştere a programelor de guvernare liberale, dar şi a doctrinei partidului, au fost înfiinţate o serie de organe de presă în judeţ. Acestea erau:
- “Liberalul” (21 martie1920-26 februarie 1922) - 86 de numere editate
- “Liberalul Constanţei” (1913-1928), cu unele întreruperi
- “Viitorul Satelor” (20 noiembrie1932-martie 1933)- 5 numere editate.
- “Voinţa Dobrogei” (26 februarie 1928-30 ianuarie1938), după venirea lui Vasile P. Sassu la conducerea organizaţiei constănţene- 147 de numere editate; (19 noiembrie 1944-25 februarie 1945) - 4 numere editate.
 
După cum se poate observa, presa de partid liberală era bine reprezentată în judeţ, iar cei interesaţi puteau opta pentru cel puţin două periodice în aceiaşi perioadă. La 3 martie 1934, şeful filialei liberale din Constanţa, Vasile P. Sassu, deţinând şi portofoliul Ministerului Agriculturii şi al Domeniilor, s-a aflat în vizită la subfilialele din Cernavodă, unde a fost întâmpinat de o mare mulţime, în frunte cu primarul Radu N. Iordăchescu (1919-1920; 1920-1926; 1927-1929; 1933-1937), iar la Medgidia, a fost aclamat de mulţimea adunată pe peronul gării, în frunte cu edilul-şef, liberalul Traian Petricu (1934-1938).
 
Într-o întrunire a liberalilor organizată la Medgidia şi prezidată de Aurel Oancea, institutorul Ioan Căciulă arăta, cu prilejul intervenţiei sale, înfăptuirile Partidului Naţional Liberal, pentru şcoală şi biserică. În octombrie 1935, primarul Medgidiei, Traian Petricu, anunţa că oraşul avea un buget de 4-5 milioane de lei anual; “Am mândria s-o spun că printr-o gospodărire bine chibzuită, printr-un control riguros asupra veniturilor şi mânuirea banilor publici, fără a face vreun împrumut, am izbutit să ducem la bun sfârşit o seamă de lucruri de interes obştesc şi să dăm oraşului o înfăţişare civilizată din toate punctele de vedere”.
 
Printre realizările administraţiei din anii 1934-1935, se pot enumera:
- pietruirea a 640 m² de străzi
- 878 m² rigole şi trotuare
- 252 m bordură de piatră
- amenajarea unei sere de flori la Mormântul eroilor sârbi şi împrejmuirea localului Gimnaziului mixt
- alimentarea cu energie electrică - prin implicarea directă a primarului Traian Petricu -, costurile fiind de 161.093 lei
- pregătirea pentru darea în folosinţă a noului Gimnaziu, ce fusese început de regretatul Costică Golea, în 1926
- proiectul de alimentare a oraşului cu apă potabilă
- păstrarea preţurilor mici la alimentele de bază, care erau cu 50% mai mici faţă de cele din Constanţa (ex.: un kg de carne costa 12-14 lei); acest lucru era posibil datorită grijii edililor.
 
Primarul liberal Traian Petricu a realizat un regulament pentru executarea întreţinerii şi exploatării instalaţiilor de distribuire şi utilizare a electricităţii furnizate de uzina electrică a comunei urbane. În primăvara anului 1936, s-a desfăşurat la Medgidia o manifestare a naţional-liberalilor, la care au participat 4.000 de cetăţeni din judeţ. Onorurile de gazdă au fost date de deputatul Aurel Oancea, preşedinte la sectorului liberal Medgidia, şi de primarul Traian Petricu. Au fost aduse în discuţie realizările din această perioadă:
- cei 640 m² de străzi au costat 23.400 lei
- rigolele şi trotuarele, alături de cei 252 metri liniari de borduri din piatră, au costat 21.936 lei
- reparaţia a trei localuri de şcoli primare - 15.106 lei
- reparaţii la Palatul Comunal - 8.906 lei
- reparaţii la vechea hală comunală - 7.364 lei
- reparaţii la oborul de vite - 9 .252 lei
- reparaţii la cazarma şi grajdul pompierilor-14.713 lei
- reparaţii la împrejmuirea geamiei - 38.584 lei
- împrejmuirea cimitirului ortodox - 37.150 lei
- construirea uzinei electrice - 110.000 lei
- construirea serei de flori - 19.915 lei
- lucrări suplimentare la uzina electrică - 51.093 lei.
 
Totalul lucrărilor din anii 1935-1936 s-a ridicat la valoarea de 1.494 084 lei. Acest bilanţ al administrării oraşului a fost adus la cunoştinţa celor prezenţi, care au participat ulterior la inaugurarea Cantonului agricol de la Medgidia, la ora 16.00, la care a luat parte întreaga asistenţă, în frunte cu ministrul Vasile P. Sassu.
               
Liberalii constănţeni care deţineau funcţii importante la nivel central participau periodic la întâlniri cu susţinătorii lor din teritoriu.
 
Surse bibliografice:
 
S..J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, dosar nr. 7/1935 ; dosar nr. 8/1937
Liberalul Constanţei, V, nr. 39, din 26 decembrie 1929
Dobrogea Jună, XXVI, nr.101, din 14 iunie 1930
Idem, XXVIII, nr.97-98, din 1 iulie 1932
Viitorul Satelor, I, nr. 1, din 20 noiembrie 1932
România de la Mare, III, nr.128 din 11 mai 1936
Voinţa Dobrogei, IV, nr. 7, din 11 martie 1934
Idem, IV, nr. 11, din 29 aprilie 1934
Idem, V, nr. 15, din 13 octombrie 1935
Idem, VI, nr. 9, din 10 mai 1936
Idem, VI, nr. 13, din 5 iulie, 1936
Idem, VII, nr.4, din 14 martie 1937
Voinţa Dobrogei, VII, nr. 12, din 22 aprilie 1937
Adrian Ilie, Liberalismul politic în centrul Dobrogei, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008
 
Despre Adrian Ilie 
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România. 
 
Citeşte şi: 
 
#citeşteDobrogea Liberalism şi liberali în Dobrogea centrală (II)

 
 
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii