Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:19 21 06 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Călători străini prin Dobrogea (LIX) Markos Antonios Katsaitis (Grecia) 1742 (galerie foto)

ro

03 Dec, 2016 00:00 952 Marime text
Markos Antonios Katsaitis (1717-1787) s-a născut într-o familie nobiliară din insula grecească Corfu (Marea Adriatică), aflată sub dominație Republicii Veneția. A studiat dreptul la Veneția, preferând să se semneze Marco Antonio Cazzaiti, și era pasionat de geografie. În urma unei vieți aventuroase ajunge în 1742 la Constantinopol / Istanbul, unde îl cunoaște pe Iancu Mavrocordat, fratele lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei. Iancu îi o dă o scrisoare de recomandare către domn, pentru ca acesta să-l numească pe tânărul Katsaitis în funcția de istoric al curții. Împreună cu Ioniță Cantemir, fiul cel mare al fostului domn moldovean Antioh Cantemir, călătorul grec pleacă spre Iași la 17 septembrie.

Jurnalul călătoriilor sale se păstrează în două exemplare: unul la Universitatea Sorbona din Paris, celălalt la Biblioteca Națională din Atena, unde a fost descoperit în 1973 de istoricul român Dumitru Limona. Împreună cu Elena Moisuc, el a tradus fragmentul referitor la călătoria Constantinopol – Iași și l-a publicat în 1977, la editura Junimea din  Iași, în volumul Saeculum. Din păcate, Institutul „N. Iorga” nu a preluat și pasajul privitor la Dobrogea, făcîndu-se doar o scurtă mențiune în studiul introductiv la M. A. Katsiatis.

În perioada 27-30 septembrie, cei doi tovarăși de drum traversează de la sud spre nord Dobrogea otomană, care făcea parte din eyalet (provincie) cu reședința în orașul dunărean Silistra (la România între 1913-1940, apoi din nou la Bulgaria). Katsaitis este impresionat de belșugul și bunăstarea din regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră. Călătorul grec remarcă satele întinse cu mari turme și cirezi, dar și lipsa lemnului și vinului. Acest aspect era explicabil prin faptul că băutura era interzisă de religia islamică, deși cărturarul otoman Evlia Celebi (1652; 1656/XXXVIII) amintea des existența podgoriilor.

Lipsa lemnelor în Dobrogea fusese menționată și de italianul G. Angiolello (1476/Călători V), italianul P. Giorgi (ante 1595/XVIII) și episcopul catolic P. Baksic (1641/XXX).

La 1 octombrie, cei doi călători au traversat Dunărea în portul moldovenesc Galați, căruțele mari fiind obligate să rămână în Dobrogea. Katsaitis încearcă o trimitere la istoria antică, dar confundă acest oraș dunărean contemporan cu vechiul oraș grec Axiopolis, pe locul căruia se afla alt oraș dunărean contemporan, Cernavodă.

Trimiteri la istoria antică a Dobrogei au făcut și alți călători străini: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445/IV), nobilul poet polonez E. Otwinowski (1557/VII), cărturarul Iacob Paleologul (1573/IX), cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584-1585/XIII), baronul francez F. de Pavie (1585/XIV), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII; 1714/LIV) și diplomatul rus de origine scoțiană J. B. of Antermony (1738/LVII).

Alți călători de origine greacă care au tranzitat Dobrogea în secolele XIV-XVIII: autorul anonim al itinerarului din secolul XIV (Călători II), cărturarul Iacob Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI) și negustorul V. Vatatzes (1709/LI).

Surse foto:

http://3.bp.blogspot.com/
https://ro.wikipedia.org/
http://www.nicepps.ro/
 
Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străin despre Țările Române, vol. IX, București, 1987.

http://www.magazinistoric.ro/
https://images2.okr.ro/serve/
https://upload.wikimedia.org/
https://www.infotour.ro/uploads/
http://www.coltulcolectionarului.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii