Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:59 13 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Activitatea „Crucii Roşii“ din România în Primul Război Mondial

ro

22 Dec, 2018 00:00 1084 Marime text
„Crucea Roşie“ din România a luat fiinţă pe 4 iulie 1876, avându-l ca prim preşedinte pe prinţul Dimitrie Ghica, în perioada 1876-1897. Potrivit crucearosie.ro, la nici trei săptămâni de la înfiinţare, în ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanţă a Crucii Roşii Române a plecat într-o misiune umanitară pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunare. Pe baza solidarităţii ce uneşte Societăţile Naţionale surori, prima misiune a Crucii Roşii Române avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor răniţi, indiferent de tabăra din care făceau parte.
 

 
Între anii 1877-1878, în timpul Războiului de Independenţă, Crucea Roşie Română a intervenit cu personal sanitar, ambulanţe şi trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie. A înfiinţat aşezăminte spitaliceşti în Bucureşti şi în diferite oraşe din ţară.
 
Până la intrarea României în Primul Război Mondial, Crucea Roşie din România îşi dezvoltase foarte mult activitatea, context în care personalul şi voluntarii Crucii Roşii au fost de un real folos, atât pe front, cât şi în spatele lui.       Un raport al activităţii Crucii Roşii din România în timpul Primului Război Mondial este prezentat de ziarul constănţean Dacia, în numărul 257, din 13 noiembrie 1924, ediţie ce poate fi consultată la Biblioteca Judeţeană Constanţa.
 
Astfel, aflăm din acest raport, semnat de Crucea Roşie - Secţia Constanţa, că în Primul Război Mondial, Crucea Roşie a pus la dispoziţia guvernului 62 de spitale fixe cu 13.000 de paturi şi 5 spitale de campanie cu câte 200 de paturi, iar la evacuarea Munteniei, statul a încredinţat Crucii Roşii spitalele pline cu răniţi.
 
Printre alte servicii întreprinse de Crucea Roşie în Primul Război Mondial, se mai numără:
  • a adăpostit în spitalele sale peste 150.000 de răniţi şi bolnavi, cheltuind peste 20.000.000 lei pentru întreţinerea spitalelor;
  • în cantinele din Bucureşti a distribuit refugiaţilor din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, precum şi populaţiei din Bucureşti, 8.000.000 de prânzuri, în afară de pâine; de asemenea, şi în cantinele sale din ţară a distribuit cantităţi consistente de mâncare şi băutură;
  • a ajutat, în teritoriul ocupat, 65.400 de prizonieri, cu bani, hrană şi îmbrăcăminte;
  • a adăpostit 3.000 de refugiaţi în Bucureşti;
  • a transmis prin sediile din Bucureşti şi Iaşi peste 350.000 de mii de scrisori şi informaţii pentru prizonieri şi civili, alcătuind în jur de 488.000 fişe;
  • tot prin sediile din Bucureşti şi Iaşi a transmis bani şi 58.000 de colete pentru prizonierii români internaţi în lagărele inamice;
  • a creat comitete de ajutor în afara ţarii, pentru prizonierii români internaţi în lagărele inamice;
  • a mijlocit schimbul de corespondenţă dintre teritoriul liber şi cel ocupat;
  • în lipsa oricărei instituţii, a organizat misiuni în teritoriul ocupat, pentru ajutorarea invalizilor de război şi a orfanilor.
 
Și după terminarea războiului, Crucea Roşie din România şi-a continuat activitatea intensă, în special pe direcţia combaterii bolilor contagioase care decimau populaţia. Dacă în 1921 funcţiona o echipă medicală a Crucii Roşii pe această temă, în anul 1923 funcţionau 10 echipe în judeţele Mehedinţi, Argeş, Gorj, Covasna, Mureş, Covasna, Neamţ, Bacău, Iaşi, Vaslui, Buzău, Ilfov şi Tighina. Doar între 5 iulie şi 1 noiembrie 1923 au fost trataţi 4.512 bolnavi de sifilis şi au fost oferite 10.575 de consultaţii gratuite. Potrivit crucearosie.ro, tot după încetarea războiului, mii de prizonieri eliberaţi din captivitate încercau să se întoarcă la casele lor. Și pentru aceştia, Crucea Roşie Română a oferit asistenţă. A înfiinţat o cantină care asigura hrana, zi şi noapte, foştilor prizonieri români, francezi, italieni, ruşi, germani etc. De asemenea, pentru prizonierii deţinuţi în Bulgaria şi Turcia, a organizat un spital la Giurgiu.
 
Pentru a veni în sprijinul invalizilor, bolnavilor şi orfanilor de război, Societatea Naţională de Cruce Roşie a înfiinţat aziluri pentru refugiaţi, cantine, a organizat un spital cu 400 de paturi la Techirghiol pentru tratamentul copiilor bolnavi de tuberculoza.
 
Printre alte activităţi, Crucea Roşie a combătut malaria în judeţele Ilfov şi Giurgiu şi i-a ajutat pe refugiaţii ruşi de pe teritoriul ţării noastre cu haine şi medicamente în valoare de 360.000 lei. Totodată, aproape 1.000 de copii români au beneficiat de vacanţe de vară, la mare sau la mute, organizate de Crucea Roşie.
 
Crucea Roşie Română şi-a continuat activitatea şi în cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi în perioada comunistă, când, din nefericire, a avut mult de suferit din partea autorităţilor. Revoluţia din 1989 a însemnat pentru Crucea Roşie Română revenirea la misiunea organizaţiei.
 
Bibliografie
  • crucearosie.ro
  • Ziarul Dacia, nr. 257, 13 noiembrie 1924, Constanţa, sursa Biblioteca Judeţeană Constanţa
 
Sursă foto: crucearosie.ro
 
Despre Ionuţ Druche
 
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi: 

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
 
Un an de la trecerea la Domnul a părintelui arhimandrit Paisie Fantaziu (galerie foto)
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii