Student în Constanța Provocările financiare ale studenților, dincolo de sălile de curs

Viața de student este adesea asociată cu libertatea, dezvoltarea personală și anii de formare profesională. Dincolo de această perspectivă idealizată, realitatea financiară a multor tineri din România arată însă o permanentă negociere între nevoi, dorințe și resurse limitate. Creșterea costurilor de trai, taxele universitare și diminuarea burselor transformă studenția într-un exercițiu constant de echilibru bugetar.
 
Două masterande din cadrul Universitatea Ovidius din Constanța vorbesc deschis despre modul în care se descurcă financiar și despre presiunile economice care însoțesc parcursul academic.
 
Taxe, locuri la buget și burse diminuate
 
Pentru multe familii, primul obstacol financiar apare încă din etapa admiterii. Obținerea unui loc la buget devine esențială, în contextul în care taxele de școlarizare pot ajunge la sume considerabile.
 

„Să fii student în România nu este tocmai ușor din punct de vedere economic. În primul rând, trebuie să muncești foarte mult pentru a prinde un loc la buget, deoarece taxele universităților sunt destul de mari, mai ales în prezent când au crescut semnificativ. Dacă intri la buget, trebuie să te zbați să iei și bursă care, din păcate, și aceasta a avut de suferit, a scăzut până la jumătate din cât era în anii trecuți”, explică Maria Gavrilă, masterandă în anul I.

 

Și în cazul Cătălinei Ehim, presiunea taxei este un element central în ecuația financiară:
 

„Dacă nu ai prins un loc la buget, o sumă semnificativă se duce pe taxa de școlarizare”.

 
Astfel, performanța academică nu mai este doar o chestiune de prestigiu sau ambiție personală, ci devine o condiție pentru supraviețuirea financiară în mediul universitar.
 
Cheltuielile lunare: chirie, utilități și mâncare

 
Dincolo de taxe și burse, costurile recurente reprezintă principala sursă de presiune. Chiria și utilitățile absorb o parte importantă din buget, în special pentru studenții care învață în alt oraș decât cel natal.
 

„Cea mai mare parte din buget se duce pe chirie. La asta se adaugă utilitățile, mâncarea și transportul (cheltuieli care nu pot fi amânate)”, spune Cătălina.

 
Maria, sprijinită de părinți în ceea ce privește cazarea și utilitățile, resimte direct impactul scumpirilor la alimente:
 

„Mâncarea este scumpă, cheltui în jur de 200 de lei o dată la 4-5 zile pentru alimente pe care să le gătesc acasă, fructe, legume, lactate și «mici plăceri ale vieții», adică napolitane. Dacă ar fi să fac un calcul, bursa pe care o primesc mi-ar ajunge să cumpăr mâncare pentru maxim o jumătate de lună”.

 
În acest context, gătitul acasă și reducerea cheltuielilor neesențiale devin strategii de adaptare la un buget limitat.
 
Sprijinul părinților - plasă de siguranță financiară
 

Un element comun în discursul ambelor studente este rolul esențial al familiei. În lipsa unui venit stabil, sprijinul financiar din partea părinților devine, pentru mulți studenți, diferența dintre stabilitate și vulnerabilitate.
 

„Mă bucur enorm că părinții mă pot susține și se ocupă de cheltuielile mele lunare în ceea ce privește cazarea, utilitățile, hrana și tot ce mai este necesar. Bursa pe care o primesc o pun deoparte, «pentru zile negre»”, spune Maria.

 
La rândul ei, Cătălina subliniază:
 

„Nu toți studenții își pot permite să lucreze din cauza programului încărcat, prin urmare eroii adevărați sunt părinții care te mai pot salva când cazi în groapă”.

 
Declarațiile lor conturează o realitate în care independența financiară completă este greu de atins în perioada studiilor, iar familia rămâne principalul sprijin economic.
 
O generație care învață să facă bugete
 
Experiențele celor două masterande arată că viața de student presupune mai mult decât cursuri, examene și proiecte. În paralel cu formarea profesională, studenții învață să-și administreze resursele, să prioritizeze cheltuielile și să accepte compromisuri.
 
Într-un context economic instabil, studenția devine nu doar o etapă academică, ci și o lecție practică de management financiar - una în care performanța, sprijinul familial și capacitatea de adaptare fac diferența între echilibru și dificultate.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și:
Student în Constanța: Frica de viitor după absolvire