Elev în Constanța Consilierea psihologică în școli - între existență formală și acces real pentru elevi

 

• Consilierea psihologică este teoretic prezentă în majoritatea școlilor din România, dar realitatea demonstrează că mulți elevi nu ajung să beneficieze de ea. 

Consilierea psihologică este teoretic prezentă în majoritatea școlilor din România, dar realitatea demonstrează că mulți elevi nu ajung să beneficieze de ea. Lipsa de informare, teama de stigmatizare sau resursele limitate fac ca serviciul să rămână subutilizat. Vicepreședintele Consiliului Județean al Elevilor Constanța, Demetria Ana Mărgărit, explică principalele provocări și propune soluții pentru a transforma consilierea psihologică într-un sprijin real și constant pentru elevi.
 
Consilierea există, dar elevii nu ajung la ea
 
Mulți elevi încă percep consilierea psihologică ca pe un serviciu destinat doar problemelor grave. Demetria Ana Mărgărit explică:
 

„Consilierea psihologică în școli există, dar realitatea este că mulți elevi nu ajung să o folosească. De cele mai multe ori, fie nu știu exact ce presupune, fie le este teamă de etichete sau de reacțiile celor din jur. Încă există ideea că «mergi la psiholog doar dacă ai o problemă gravă», ceea ce îi face pe mulți elevi să evite acest pas”.

 
Această percepție greșită poate duce la acumularea stresului, anxietății sau altor dificultăți emoționale, fără ca elevii să aibă sprijin la timp. În loc să fie un instrument de prevenție, consilierea devine astfel un „ultim resort”, folosit doar în crize majore.
 

Informarea corectă despre rolul psihologului școlar și normalizarea discuțiilor despre sănătatea emoțională pot reduce această teamă și pot încuraja elevii să ceară ajutor mai devreme.
 
Acces limitat și prea puțini consilieri
 
O altă problemă semnificativă este lipsa de acces real. Demetria subliniază:

 

„Un alt aspect important este lipsa de acces real. În multe școli, un singur consilier școlar lucrează cu un număr foarte mare de elevi, iar acest lucru face dificilă o relație constantă și de încredere. De multe ori, elevii ajung la consilier abia atunci când situația devine prea apăsătoare, nu pentru prevenție sau sprijin pe termen lung”.

 
Situația este frecventă în școlile mari, unde un consilier trebuie să gestioneze sute de elevi. Lipsa timpului și a resurselor limitează atât frecvența întâlnirilor, cât și profunzimea discuțiilor. Această realitate subliniază nevoia de investiții concrete în consiliere școlară și de creșterea numărului de specialiști disponibili.
 
Consilierea psihologică, un spațiu sigur, nu o ultimă soluție
 
Pentru elevi, consilierea trebuie să fie un serviciu accesibil și sigur, nu un „ultim resort” în momente critice. Demetria explică:
 

„Din perspectiva elevilor, consilierea psihologică ar trebui să fie un spațiu sigur, normal și ușor accesibil, nu o ultimă soluție. Este nevoie de mai multă informare, de normalizarea mersului la psiholog și de mai mult sprijin instituțional, astfel încât sănătatea emoțională a elevilor să fie tratată cu aceeași seriozitate ca performanța școlară”.

 
Această abordare presupune nu doar schimbarea percepției elevilor, ci și crearea unui cadru instituțional în care sănătatea emoțională să fie integrată în rutina școlară. Campanii de informare, activități de prevenție și sesiuni de consiliere periodice pot contribui la construirea unui mediu sigur și sustenabil.
 

Rolul reprezentanților elevilor în schimbare
 
Reprezentanții elevilor pot juca un rol activ în transformarea acestei realități. Demetria Ana Mărgărit afirmă:
 

„Ca reprezentanți ai elevilor, nu putem rezolva singuri această problemă, dar putem contribui la schimbare. Ne propunem să normalizăm discuțiile despre sănătatea emoțională și mersul la consilier, prin informare și dialog deschis în școli. În același timp, transmitem constant către conducerea școlilor și autorități nevoia unui acces real la consiliere psihologică, inclusiv prin creșterea numărului de consilieri școlari”.

 
Astfel, inițiativele elevilor nu se limitează la discursuri teoretice: ele vizează campanii de informare, workshop-uri, sesiuni de dialog și propuneri concrete către autorități, pentru crearea unui cadru instituțional mai eficient.
 
Consilierea psihologică în școli nu trebuie să fie un serviciu formal, utilizat doar în crize, ci un pilon esențial al educației moderne. Elevii trebuie să perceapă psihologul școlar ca pe un sprijin constant, iar autoritățile și conducerea școlilor să trateze sănătatea emoțională cu aceeași seriozitate ca performanța academică.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:
Elev în Constanța: Demetria Mărgărit, CJE Constanța - „Avem nevoie de canale anonime de raportare pentru a combate bullying-ul”