Elev în Constanța Abuzurile în școli și apărarea drepturilor elevilor! Ghid practic de la vicepreședintele Consiliului Județean al Elevilor Constanța

Drepturile elevilor reprezintă un pilon esențial al unui sistem educațional sănătos, bazat pe respect, echitate și dezvoltare armonioasă. Deși acestea sunt prevăzute în legislația din România, întrebarea rămâne: sunt ele cu adevărat respectate în școli? Pentru a afla răspunsul, am discutat cu vicepreședintele Consiliului Județean al Elevilor Constanța, Demetria-Ana Mărgărit, care ne explică provocările reale și soluțiile pentru apărarea drepturilor elevilor.
 

Sunt respectate drepturile elevilor în școli?

 
Teoria drepturilor elevilor.
 
În mod teoretic, elevii beneficiază de o gamă largă de drepturi: dreptul la educație de calitate, la respectarea demnității, la liberă exprimare și la participare în luarea deciziilor care îi privesc.
 

„În mod teoretic, elevii beneficiază de o gamă largă de drepturi: dreptul la educație de calitate, la respectarea demnității, la liberă exprimare și la participare în luarea deciziilor care îi privesc”, explică Demetria-Ana Mărgărit.

 

„Aceste drepturi sunt garantate prin legislația națională și prin regulamentele școlare, iar scopul lor este de a crea un mediu educațional echilibrat, în care fiecare elev să se poată dezvolta armonios, fără frică de discriminare sau abuz”, declară aceasta.

 
Realitatea din școli.
 

„Cu toate acestea, realitatea din multe unități de învățământ indică o discrepanță între lege și practică. În numeroase cazuri, elevii nu sunt consultați în mod real în deciziile școlare, iar opiniile lor sunt tratate superficial. De asemenea, există situații în care regulamentele interne sunt aplicate rigid sau chiar abuziv, fără a ține cont de drepturile fundamentale ale elevilor. Acest lucru afectează nu doar starea de bine a elevilor, ci și procesul educațional în sine, pentru că un elev care nu se simte respectat nu poate învăța eficient”, spune Demetria.

 

„Este important ca fiecare școală să înțeleagă că respectarea drepturilor elevilor nu este un simplu formalism legislativ, ci un element de bază al unei educații de calitate. Doar prin implicarea activă a elevilor și respectarea drepturilor lor, școlile pot deveni cu adevărat locuri sigure și echitabile”, mai precizează aceasta.

 

Ce tipuri de abuzuri sau nereguli sunt cel mai des raportate?

 

Probleme frecvente în școli.
 
Elevii semnalează o serie de nereguli care afectează experiența lor educațională și dezvoltarea personală:
 

„Printre cele mai frecvente probleme semnalate de elevi se numără abuzul verbal sau atitudinile umilitoare din partea unor cadre didactice, evaluarea subiectivă sau lipsa transparenței în notare, îngrădirea libertății de exprimare, mai ales atunci când elevii își exprimă opinii critice, nerespectarea dreptului la informare, în special în ceea ce privește regulamentele și deciziile școlii, precum și suprasolicitarea prin teme excesive sau un program dezechilibrat”, precizează vicepreședintele Consiliului Județean al Elevilor Constanța.

 

„Aceste situații generează frustrări și anxietate în rândul elevilor și pot afecta negativ performanțele școlare. Mulți elevi se tem să raporteze abuzurile din cauza posibilelor repercusiuni sau pentru că nu știu exact cui să se adreseze. Tocmai de aceea, este nevoie de mecanisme clare de sesizare și de sprijin real pentru tinerii care întâmpină astfel de probleme”.

 

Cum pot elevii să-și apere mai eficient drepturile?

 
Informați și implicați.

 
Respectarea drepturilor elevilor depinde în mare măsură de cunoștințele și implicarea acestora. Vicepreședintele Consiliului Județean al Elevilor Constanța recomandă câteva direcții concrete:
 

„Pentru ca drepturile elevilor să fie respectate, este esențial ca aceștia să fie informați și implicați activ în viața școlii”, subliniază Demetria-Ana Mărgărit.

 

„Cunoașterea legislației și a regulamentelor școlare le oferă elevilor instrumentele necesare pentru a-și revendica drepturile și pentru a reacționa în mod corect atunci când acestea sunt încălcate.”

 

Pași concreți pentru apărarea drepturilor:

 

• Informarea corectă: „Elevii trebuie să cunoască legislația și regulamentele școlare care le protejează drepturile. Numai prin informare corectă se poate evita situația în care tinerii acceptă abuzuri din lipsă de cunoștințe”.
• Implicarea în structuri reprezentative: „Consiliile elevilor joacă un rol crucial în transmiterea problemelor și propunerea de soluții. Participarea activă în aceste structuri oferă elevilor oportunitatea de a fi vocea colegilor lor și de a influența deciziile școlii”.
• Sesizarea abuzurilor: „Elevii trebuie încurajați să raporteze neregulile, fie prin intermediul conducerii școlii, fie către instituții competente. Este important ca fiecare raportare să fie tratată cu seriozitate și să ducă la măsuri corective concrete”.
• Solidaritatea între elevi: „Susținerea reciprocă poate crește impactul demersurilor și poate reduce teama de represalii. Grupurile de elevi implicați au mai multe șanse să obțină schimbări reale în școală”.
• Dialogul constructiv: „Comunicarea deschisă cu profesorii și conducerea școlii este esențială pentru rezolvarea conflictelor. Elevii trebuie să se simtă încurajați să vorbească despre problemele lor și să participe activ la găsirea soluțiilor”.

 

„Prin informare, implicare și colaborare, elevii pot contribui la crearea unui mediu educațional mai echitabil și respectuos. Doar atunci când fiecare elev își cunoaște drepturile și are curajul să le apere, școala poate deveni un adevărat spațiu de dezvoltare și creștere armonioasă”, concluzionează Demetria-Ana Mărgărit.

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

 
Citește și:
Elev în Constanța: Elevii resimt efectele schimbărilor constante în educație - „Nu respingem schimbarea, ci lipsa de predictibilitate”