Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:20 16 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Odiseea expoziției-itinerante „În lumina culturii - opera lui Anghel Saligny”, povestită de lt.col. (r) Cornelia Prioteasa „Comemorarea și omagierea sunt instituții care ne ajută să reconstruim trecutul și să ne legăm amintiri”

ro

01 Mar, 2021 00:00 1127 Marime text

Astăzi, la ora 14, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în Aula „Adrian Rădulescu”, va avea loc vernisajul expoziției foto-documentare „În lumina culturii - opera lui Anghel Saligny”, organizat sub egida Bibliotecii Academiei Române.

Anghel Saligny este prezent la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în perioada 1 – 15 martie 2021, cu schițe ale teledinamicului de la Târgu Ocna, cu imagini ale Podului de la Cernavodă, Pavilionului regal din Portul Constanța și ale silozurilor din porturile Constanța, Galați și Brăila.

Realizatorul evenimentului este Asociația pentru educație socio-emoțională Combat Stress RO din București, în cadrul proiectului național „Valori și modele naționale în educația românească”, în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Portului Constanța, Muzeul CFR București, Casa de Cultură „I.D. Chirescu” Cernavoda, Societatea Națională a Sării SALROM – Sucursala Târgu Ocna, Asociația Psiterra din Iași și Televiziunea ACUM TV – Bacău.

Curatorul acestei expoziții inedite este lt.col. (r) Cornelia Prioteasa. Absolventă a Facultății de Psihosociologie la Universitatea din București, 1998, specializarea psihosociologie, profilul socio-psihopedagogie, deține un master în Politici Sociale Europene, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti, specializarea politici sociale europene, și un master în Analiza informatiilor, obținut la Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, specializarea – analist de informaţii (CV-ul complet, în secțiunea Documente)

 
  • Debutăm cu o întrebare care sigur este în atenția multora dintre cei care au aflat de această expoziție itinerantă: cum a ajuns o asociație pentru educație socio-emoțională să-și asume un asemenea demers istoric? Și de ce Anghel Saligny?
 
  • Asociația pentru Educație Socio-Emoțională Combat Stres RO, formată din specialiști în domeniul socio-uman și al științelor conexe - psihologi, sociologi, medici, fizicieni, avocați -, și-a asumat încă de la înființare, prin statut, organizarea de activități în domeniul cultural, deoarece am considerat că echilibrul socio-emotional nu este doar un aspect care ține numai de autocontrolul emoțiilor, ci și de nevoia psihologică de apartenență, de raportare la originile evoluției noastre bio-psiho-sociale și la rădăcinile identității noastre naționale.
Al doilea motiv al alegerii noastre este acela că unul dintre grupurile țintă, căruia ne adresăm, este format din expați, și atunci vorbim de educație transculturală, într-o abordare holistică, care se referă la cunoașterea limbii, tradițiilor, obiceiurilor spațiului cultural în care ne aflăm, necunoașterea fiind ea însăși cauza recunoscută a stresului cultural.
Este un demers fundamentat științific, din perspectivă psihologică, vorbim de educația culturală, care are ca scop dezvoltarea capacității de a reflecta la propria cultură, de a dobândi instruirea necesară să poți să înțelegi, să accepți și realizezi comparații cu cultura altor popoare, într-un spațiu european, și, nu în ultimul rând, importanța valorilor culturale naționale materiale și imateriale a personalităților culturale, ca veritabile modele în educație, validate de istoria și psihologia poporului roman.
Pentru noi, echipa asociației, această alegere nu s-a născut doar din pasiune, ci și din nevoia de a ne experimenta succesul prin metode recunoscute științific, și anume că educația bazată pe valori începe prin reflectare la propria persoană, continua se dezvolte spre conștiința de sine, care alimentează și activează conștiința civică. Tocmai de aceea unul dintre obiectivele asociației noastre este de a promova valori naționale în educația românească, pentru că ne ajută pe noi si pe toți care conștientizează această necesitate, să dobândim, un nivel superior de conștiință, înnobilată prin educație culturală.
Și revin la întrebarea dumneavoastră, de ce o asociație pentru educație socio-emoțională îşi asumă un asemenea demers istoric? Cum putem corela educația socio-emoțională cu instituția omagierii și comemorării unor personalități culturale, cu educarea tinerei generații?
Noi am ales să prezentăm poveștile care s-au născut odată cu personalitățile și operele lor, pentru că imaginea și povestea sunt instrumentele care permit, la modul intuitiv, reflectarea asupra sinelui, de care vorbeam la început, într-un dialog interior care se derulează în procesul căutării de sensuri spirituale, pe care mulți tineri o experimentează, acesta fiind resortul în care se manifestă emoția superioară care este de fapt tocmai acea energia care te îndeamnă la evoluție, prin imitație, acel „îmi place și mie”, „as vrea și eu”, „de ce să nu pot și eu?”.
Comemorarea și omagierea sunt acele instituții care ne ajută să reconstruim trecutul și să ne legăm amintiri, împreună cu grupul din care facem parte, de acele repere spațio-temporale care rămân în memoria socială, De aceea comemorările au chiar acest sens, să construiască memoria colectivă, pentru că, așa cum afirma un renumit sociolog, „istoria nu reprezintă nimic mai mult decât memoria oficială a ceea ce societatea a ales să celebreze”, pentru că aceste imagini nu se pierd din memorie, ele se supun unui proces de restructurare.
Și pentru a aduce un argument în plus că asumarea demersurilor istorice sunt pe tărâmul educației socio-emoționale, iar asociația pentru educație socio emoțională Combat Stress RO își asumă un demers upgradat științific, care pune în evidență psihologia mecanismul cognitiv, într-o abordare holistică, o să amintesc explicația pe care domnul conferențiar universitar doctor Ovidiu Gavrilovici, de la Facultatea de Psihologie și științe ale Educației din Iași, președintele Asociației Psiterra din Iași, partenerul nostru în acest proiect. ne-o oferea la lansarea proiectului la Biblioteca Academiei Române:

„Noi ne afiliem, prin aceste reconsiderări, decupării din trecut a unor imagini și povești obiectuale, care, prin ele însele, ne oferă ocazii de a ne lega și a construi identități cu apartenență românească profundă. Din perspectiva psihologiei narative, noi putem să le definim ca o poveste a vieții noastre, noi îmbogățim poveștile prin aceste dovezi, îmbogățim acest conținut identitar pe care îl oferă recuperarea, reamintirea și sărbătorirea acestor povești de perenitate, care sunt de valoare universală, nu doar națională”.

 
  • Oferiți publicului vizitator șansa unei expoziții foto-documentare de excepție. De ce Anghel Saligny? Cu cine ați colaborat la realizarea ei?
 
  • Alegerea personalității lui Anghel Saligny pentru a fi omagiat cu ocazia Zilei Culturii Naționale, a fost o decizie, pe care nu o pot numi întâmplătoare. Se spune ca atunci când îți dorești cu adevărat ceva, cândva se va împlini. Și acest moment a fost în 2017, cand am organizat un eveniment internațional, tot cultural, la Medgidia, de Ziua Armistițiului, la care au participat trei invitați străini, alături de misiunile diplomatice, pentru a comemora o doctoriță scoțiană si organizația medical formată din peste 100 de femei care s-au aflat pe Frontul din Dobrogea în Primul Război Mondial. Se numește Dr. Elsie Inglis și Organizația Spitalele Femeilor Scoțiene, iar în memoria lor am ridicat o statuie cu sprijinul autorităților locale din Medgidia, în Cimitirelor Eroilor. La întoarcerea spre București, invitații au dorit să viziteze orașul Cernavoda, menționat in jurnalul de război din 1917, al uneia dintre asistentele medicale.
 
  • Expoziția a fost lansată chiar de Ziua Culturii Naționale, având un parteneriat prețios, care dă girul travaliului dvs. Cum a primit Biblioteca Academiei Române invitația dvs.?
 
  • Am revenit la București și într-una din zile, la sala de lectură la Biblioteca Academiei Române așteptam să primesc cărțile comandate și văd alături pe pervazul ferestrei un ziar îngălbenit de vreme, care avea pe două pagini o singură poza – Podul Cernavodă la inaugurare, iar pe următoarea pagină statuile Dorobanților si un mesaj al Regelui Carol de la inaugurarea lucrărilor podului, scris de mână într-o perfecțiune și de o eleganță aparte.
Le-am pozat și de atunci au ramas în colecția mea de fotografii. Au trecut șase ani și anul trecut, în decembrie am aflat că Ministerul Culturii acordă fonduri ONG-urilor pentru proiecte dedicate Zilei Culturii Naționale și din nou a revenit acea dorință de a face ceva pentru promovarea podului lui de la Cernavodă, pentru a așeza în lumina culturii operele lui Anghel Saligny.
În câteva zile, împreună cu colegele mele Carmen Matei și Mariana Darlayane, am început să construim proiectul cu tema „Valori și modele naționale în educația românească – În lumina Culturii Opera lui Anghel Saligny”. Aveam în program realizarea unui webinar, 6 proiecții 4 D pe cele mai importante construcții de patrimoniu și această expoziție foto-documentară itinerantă, în locurile în care marele inginer și inventator român a realizat lucrări cu valoare de patrimoniu.
Din păcate, proiectul a fost respins din cauza unui document administrativ care a fost omis, dintr-o confuzie de interpretare a cerinței. Atunci ne-am spus: vom merge mai departe! Dacă am început, nu ne putem opri! Trebuie să arătăm că se poate, chiar și fără bani, dacă întâlnești oameni al căror suflet vibrează pentru patrimoniul național. Și l-am găsit pe domnul Ilie Ionel, directorul Salinei Târgu Ocna, care a achitat personal costurile pentru 22 de tablouri care vor ajunge să fie vernisate acolo la Salină, unde a mai rămas un pilon al fostului funicular construit de Anghel Saligny, și de doamna Zoe Ghiury, directoarea Cramei Rasova din Cernavodă, care a plătit cele șase tablouri cu imagini unice de la deschiderea lucrărilor la Podul Cernavodă, puse la dispoziție gratuit de Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe.
Încercând să ne argumentăm alegerea personalității lu Anghel Saligny pentru a fi omagiat de Ziua Națională a Culturii, am avut surpriza să constatăm că anul acesta, în 2021, se împlinesc:
  • 125 de ani de la construirea tronsonul de cale ferată Târgu Ocna-linia industrială Halta Salina-Magaziile Exploatării de sare, după scoaterea din funcțiune a „Teledinamicului” sau „Americanul”.
  • 120 de ani de la alegerea inginerului Anghel Saligniy în funcția de vicepreședinte al Academiei Române (1901)
  • 125 de ani de la inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a portului Constanţa (1896)
  • 100 de ani de la reconstruirea Podului peste Brațul Borcea al Dunării, după Primul Război Mondial.
Datorită echipei din zona Nord Est condusă de colega noastră psiholog Carmen Matei, din Iași, din care a făcut parte: conferențiar universitar Doctor Ovidiu Gavrilovici, președintele Asociației Psiterra din Iași, Ionel Ilie directorul Salinei Targu Ocna, prof Stoica, muzeograf Alin Radu, de la Targu Ocna, d-na Dana Lungu director „Acum TV” din Onești, Echipa din zona de sud, Constanța – Cernavodă, Lavinia Dumitrașcu și Delia Cornea, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Ovidiu Varsami, custodele Muzeului Portului, Costin Scurtu, Dir. Muzeu Regele Ferdinand, Alina Sava, directorul Centrului de Informare Turistică Cernavodă, Simona Popa, Casa de Cultură I.D. Chirescu, Cernavodă și din București, Simona Chirilă, membră a asociației, Mircea Dorobanțu, director Muzeul CFR, doamna prof. Elena Ioniță departamentul de limbi străine al asociației, Cătălin Mirea, Biblioteca Academiei Române, echipa Atlas Media din București care a realizat într-o tehnică modernă și de o calitate ireproșabilă peste 30 de tablouri pentru expoziția fotodocumentară, pe care astăzi le putem admira și la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
În tot acest efort, de a continua proiectul nostru, cel mai susținut suport l-am avut din partea Bibliotecii Academiei Române, personal a domnului academician profesor inginer Nicolae Noica, directorul bibliotecii, care ne-a pus la dispoziție cu titlu gratuit, spațiul de la Cupola de Sticlă pentru expoziție, sala de lectură  pentru webinar, șase imagini unice de la Cabinetul de stampe. Tot cu această ocazie, a acordat un interviu despre personalitatea lui Anghel Saligny, în emisiunea realizată de TV Trinitas despre această expoziție foto-documentară vernisată la Biblioteca Academiei Române.

 
  • Principala dvs. dorință este aceea de a aduce în atenția tinerei generații valori și modele naționale în educația românească, implicându-vă activ în promovarea acestora. Ce alte proiecte mai aveți în agenda dvs. ?
 
  • Cu ocazia Anului European al Căilor Ferate, asa cum a fost declarat anul 2021, dorim să continuăm acest proiect cu sprijinul instituțiilor competente, pentru a realiza iluminarea arhitecturală a Podul Carol I, care să pună în valoare elementele arhitecturale evidențiate în proiectul construcției, împreună cu statuile celor doi Dorobanți, amenajarea infrastructurii de acces spre zona podului, prin asfaltarea celor aproximativ 400 m de drum pentru accesul turiștilor in zona podului și realizarea unei expoziții foto-documentare cu caracter permanent, într-un spațiu situat în clădirea istorică de lângă pod, care a servit ca organizare de șantier pe perioada lucrărilor de modernizare al podului nou, clădire aflată în prezent în administrarea Regionalei CFR Constanța. Acest spațiu expozițional de promovare turistică a Podului Carol I și celorlalte obiective din orașul Cernavodă, dorim să îl dotăm cu mijloace de redare audio-video a materialelor documentare legate de istoria podului și de personalitate inventatorului român Anghel Saligny.


Citește și:

#Dobrogea Academică: La Biblioteca Academiei Române, expoziție foto-documentară itinerantă dedicată lui Anghel Saligny
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii