Silviu Coșa, senator PNL Constanța, avertizează asupra „dezmățului bugetar” România plătește anual pe dobânzi echivalentul programului Anghel Saligny pe 10 ani

Senatorul liberal Silviu Coșa trage un semnal de alarmă dur cu privire la direcția politicii fiscale a României, subliniind că stabilitatea bugetară nu este un simplu indicator pentru rapoartele internaționale, ci o necesitate critică pentru buzunarul fiecărui cetățean și pentru investițiile în infrastructură.

Într-o declarație recentă, parlamentarul constănțean a evidențiat costurile enorme pe care statul român le suportă în prezent pentru a acoperi dobânzile la datoria publică, avertizând că solicitările PSD de alocare a fondurilor ar putea agrava situația creditării.

Stabilitatea bugetară: De la macroeconomie la creditul ipotecar

Silviu Coșa a explicat că echilibrul bugetar are un impact direct asupra costului vieții. O economie instabilă se traduce imediat în dobânzi mai mari, afectând atât persoanele fizice, cât și administrațiile locale.

„Avem nevoie de stabilitate bugetară pentru dobânda la creditul ipotecar, pentru cât plătesc primăriile când se împrumută și pentru câți bani mai rămân pentru spitale, autostrăzi și școli”, a punctat senatorul.

Cifrele alarmante ale datoriei publice

Potrivit datelor prezentate de Coșa, România se confruntă cu o presiune financiară uriașă:

• 50–60 de miliarde de lei pe an: Suma plătită de stat doar pentru dobânzile la datoria publică.

• Comparație strategică: Această sumă anuală este aproximativ egală cu întreaga alocare pentru programul de investiții Anghel Saligny pe o perioadă de 10 ani.

Senatorul critică abordarea partenerilor de coaliție, susținând că „satisfacerea tuturor solicitărilor PSD de alocare nechibzuită a banului public va conduce la noi împrumuturi”, replicând un model economic care, în opinia sa, a eșuat în trecut.

Riscul „dezmățului bugetar”

Silviu Coșa avertizează că, dacă cheltuielile publice scapă de sub control, cetățenii vor fi cei care vor suporta exclusiv costurile, fără a mai resimți vreun beneficiu real al creșterii economice sau al investițiilor.

„Dacă dezmățul bugetar devine politică publică, populația, care a plătit deja costul, nu va mai apuca beneficiul”, a concluzionat acesta, pledând pentru o gestionare responsabilă și prudentă a finanțelor țării în 2026.