Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:46 13 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu cu arhitectul Alexandru Bălan, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Dobrogea „Dorim şi în Constanţa un dialog cu privire la planul de urbanism”

ro

29 Mar, 2013 00:00 3774 Marime text
Despre noul Plan de Urbanism Zonal al Peninsulei se vorbeşte constant de aproximativ doi ani. Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Dobrogea a solicitat, în urmă cu un an, refacerea acestui PUZ. Ce anume nu aţi agreat la acest document?
 
Planul Urbanistic Zonal al Peninsulei a fost analizat şi discutat în cadrul Filialei Ordinului Arhitecţilor de către un număr impresionant de membri. De asemenea, am făcut un sondaj de opinie, primind numeroase răspunsuri. În urma acestor răspunsuri, am întocmit o declaraţie pe care am publicat-o şi am trimis-o la toate forurile interesate, inclusiv la administraţia locală. Asta s-a întâmplat în noiembrie 2011. Astăzi, ştim că o parte din semnalele noastre au fost agreate şi într-o nouă variantă a PUZ-ului au fost introduse, ele fiind benefice zonei, în folosul comunităţii. Tot astăzi ştim că s-a refăcut PUZ-ul şi aşteptăm să-l primim în varianta electronică, de la autorităţile locale, Serviciul de Urbanism. În urma acestui demers, vom analiza din nou acest nou plan urbanistic şi dacă vom constata că nu respectă interesul public şi normele urbanistice vom face din nou comentariul respectiv într-un timp util, pentru ca greşelile să fie îndreptate. La timpul respectiv, după cum am declarat, au fost obturate majoritatea străzilor cu clădiri înalte, străzi care aveau cap de perspectivă Portul Tomis, marea. Clădirile care se puneau, clădiri înalte care erau de la cinci niveluri peste cornişă, respectiv o înălţime în jur de 15 metri, creşteau până la 10, 15 niveluri spre partea nordică a Peninsulei, adică zona Zorile.
De asemenea, erau, în cadrul părţii de sus a platoului Peninsulei, implantate clădiri foarte înalte care desfigurau configuraţia volumetrică a Peninsulei.

Care este stadiul actual al PUZ-ului zonei istorice? A ţinut Mirela Băncescu, arhitectul care îl elaborează, cont de obiecţiile Ordinului Arhitecţilor?

PUZ-ul Peninsulei este reactualizat. S-a ţinut cont de obiecţiile Filialei OAR, iar doamna arhitect Mirela Băncescu a introdus cele semnalate de noi, în măsura posibilităţilor, fără să calce pe tema de proiectare.

Cum ar putea putea fi afectată zona istorică a Constanţei de ridicarea unor clădiri de, să spunem, 15, 20 de etaje?

Zona istorică a Constanţei trebuie să îşi recapete valoarea arhitecturală şi urbană fără să se introducă clădiri foarte înalte, de 15, 20 de etaje, care ar distruge volumetria acesteia.
 
Pentru că vorbim de Peninsulă, cine credeţi că se face vinovat de această „anchilozare” în ceea ce priveşte demersurile de reabilitare a zonei, de acest dezinteres manifestat în perioada post-decembristă faţă de ceea ce este o parte importantă din istoria acestui oraş?

Degradarea Zonei Peninsulare a început cu mult timp în urmă, după cutremurul din 1977, demolându-se frontonul dinspre est al Pieţei Ovidiu, demolându-se Sinagoga de pe Mircea cel Bătrân şi multe alte clădiri, urmând a se reface toată zona cu clădiri care nu mai aminteau de zona istorică. După 1990, degradarea a continuat din motive de acaparare a spaţiilor încă nerevendicate de către o categorie de locuitori care au distrus şi mai mult casele deja învechite din zonă. De asemenea, odată cu retrocedările proprietăţilor, multe case au fost lăsate în paragină, aşa cum sunt Hotel Intim, Casa cu Lei, clădiri cu arhitectură deosebită de pe străzile Peninsulei. Mai mult, acum câţiva ani au fost demolate nouă clădiri cu un risc ridicat de prăbuşire, iar furtul de materiale de construcţii de la aceste clădiri a condus la dispoziţii de demolare date de către Prefectura Constanţa, fără avizele necesare de la Direcţia de Cultură şi de la Ministerul Culturii. Acele clădiri erau în administraţia RADPP.

Ce pârghii are OAR pentru a împiedica aprobarea unui plan de urbanism, fie el zonal, fie general, în cazul în care nu este de acord cu prevederile acestuia?

Ordinul Arhitecţilor din România, prin filiale, este interesat să protejeze patrimoniul cultural, ansamblurile urbanistice, zonele protejate, care au căpătat o anumită protecţie. OAR a iniţiat, aşa cum a procedat în multe cazuri - Hala Matache, Sinaia, demolarea Monumentului din Parcul Carol din Bucureşti -, demersuri atât către opinia publică, cât şi către Ministerul Culturii, administraţiile locale, centrale şi Guvern, ducând o permanentă luptă de convingere pentru conştientizarea valorii patrimoniului, a istoriei acestui neam. Cele mai multe lupte au avut rezultate pozitive, prin care s-au împiedicat distrugerile.

Consiliul Local Municipal a aprobat, săptămâna aceasta, prelungirea valabilităţii Planului de Urbanism General al municipiului Constanţa până în 2016. Asta în contextul în care actualul PUG datează din 1999. Dacă nu ar fi fost prelungit, acest PUG risca să fie anulat. De ce vorbim însă despre o prelungire a valabilităţii, şi nu despre reactualizarea PUG-ului?

Consiliul Local Municipal a aprobat cu întârziere prelungirea valabilităţii PUG-ului, deoarece valabilitatea acestuia a expirat în luna februarie. Acum există un cadru legal de a se putea emite certificate de urbanism pentru noile investiţii, fără ca acestea să fie blocate. Reactualizarea PUG-ului Constanţei este o investiţie care durează, iar introducerea tuturor datelor necesare reactualizării sale trebuie să se bazeze şi pe un studiu de circulaţie, studiu care în PUG-ul iniţial lipsea cu desăvârşire.
 
Cum se vede Constanţa anului 2013 prin ochii unui arhitect? Haos? Armonie? Echilibru?

La întrebarea aceasta pot să răspund în felul următor: haos, armonie, echilibru. Nu pot să dau o definiţie sau să caracterizez Constanţa printr-un singur cuvânt. Este un melanj, de fapt, între toate trei.

Primăria Constanţa a postat, la începutul acestui an, pe site-ul său, într-o pseudo-dezbatere publică, Planul de Urbanism Zonal al staţiunii Mamaia. Unde credeţi că ar trebui „umblat” pe acest PUZ? Ce aşteaptă Ordinul Arhitecţilor de la acest plan?

OAR a aflat, aşa cum au aflat toţi constănţenii, de Planul Urbanistic Zonal al staţiunii Mamaia, fără să fim înştiinţaţi în mod direct de către administraţia locală de întocmirea acestuia, ca o instituţie de interes public, o organizaţie profesională, aşa cum defineşte OAR prin Legea 184 din 2001, republicată, articolul 1. Suntem interesaţi de a analiza prevederile din PUZ Mamaia pentru care am făcut demersurile necesare la Primăria Constanţa, de a ni se transmite electronic, pentru a putea să avem un dialog constructiv pentru introducerea unor modificări benefice zonei, dacă va fi cazul. Acest dialog ar trebui să aibă loc înainte ca PUZ-ul să fie avizat şi trimis de către instituţiile abilitate, pentru a se câştiga timp şi pentru a creşte valoarea staţiunii Mamaia din punct de vedere urbanistic şi implicit arhitectural. OAR va pune umărul în permanenţă la orice solicitare profesională privind urbanismul şi arhitectura, care are un interes major, un interes al cetăţenilor, al acestui oraş şi nu numai. Totodată, OAR doreşte un dialog permanent, constructiv cu administraţiile locale, în folosul comunităţii.
În conformitate cu Legea 52 privind transparenţa actelor decizionale, orice hotărâre a CL trebuie să fie publicată în mass media cu 30 de zile înainte de dezbaterea în Consiliul Local. În ceea ce priveşte planurile urbanistice - PUG, PUZ, PUD -, toate acestea, în alte zone din ţară sunt expuse şi discutate public şi vă dau doar un exemplu: la intrarea în Braşov, pe partea dreaptă, în zona localităţii Săcele - Bun Loc, este expus şi astăzi un panou cu Planul Urbanistic Zonal de realizare a unui ansamblu urbanistic spre consultarea populaţiei. De asemenea, în toate oraşele în care s-au reamenajat pieţele publice - Oradea, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Cluj, Braşov, Baia Mare, Timişoara, Mediaş - au fost organizate concursuri de urbanism pentru refacerea acestor pieţe. De ce la noi nu se poate? Se fac numai încredinţări directe. Vezi reabilitarea Pieţei Ovidiu, reabilitarea esplanadei Cazinoului etc.

Preşedintele Traian Băsescu a retrimis recent Legea urbanismului în Parlament, pentru reexaminare, pentru că, susţine el, în forma adoptată de Legislativ modificările introduse în lege „ar putea afecta unitatea zonelor protejate” şi, de asemenea, vor „genera dezvoltarea unui plan urbanistic derogatoriu, lipsit de coeziune şi impus de argumente financiare”. Ce părere aveţi despre aceste modificări? Sunt ele benefice sau, din contră, ar putea cauza?

A fost nevoie ca Legea 350/2001, modificată prin acte legislative, să fie modificată cu articole noi, care nu făceau altceva decât să aducă un beneficiu investiţiilor. Dau ca exemplu creşterea cu maximum 20% a C.U.T.-ului (coeficient de utilizare a terenului), care nu presupune decât să se pună în acord cu Legea 50, ce prevede acest lucru, ducând la creşterea unui regim de înălţime, cu un singur nivel de obicei, care într-o zonă urbană este benefică. Acestea sunt legi speciale şi orice investiţie trebuie avizată la ministerul de resort - Ministerul Culturii, Ministerul Mediului - şi nu consider că un plan urbanistic zonal, prin cei doi indici urbanistici - P.O.T. (procent de ocupare a terenului) şi C.U.T. - limitează rigid volumetria unui oraş. Trebuie să fie o elasticitate în configurarea volumetrică a oraşului. Din punctul meu de vedere, modificările sunt benefice. Să nu punem în faţă prezumţia de vinovăţie.

Are vreo legătură prelungirea valabilităţii PUG-ului Constanţei cu faptul că preşedintele a retrimis Legea urbanismului în Parlament?

Nu, nu cred.

Cum vede un arhitect problema spaţiilor verzi din Constanţa? Este acesta unul dintre punctele sensibile ale oraşului?

Spaţiile verzi în municipiul Constanţa au fost micşorate foarte mult prin faptul că au fost retrocedate proprietăţile, iar parcelele respective nu mai fac parte din zestrea verde a oraşului. Numărul de metri pătraţi pe locuitori este cam la o pătrime faţă de necesar. Asta nu înseamnă că nu se pot realiza parcuri care să completeze diferenţa de metri pătraţi necesari. Un oraş, o zonă urbană poate să nu fie neapărat dotată cu spaţiu verde, înţelegând prin asta spaţiu administrat şi îngrijit de edilii oraşului. În zonele centrale este benefic să fie măcar scuaruri, dar un spaţiu verde de aliniament bine îngrijit de către specialişti, fără drujbe, ar fi mult mai benefic fără asfalt şi parcaje, care ocupă din ce în ce mai mult zonele centrale.

În alte state există ceea ce am putea numi o democraţie participativă, în sensul că planurile de urbanism nu intră în vigoare înainte ca cetăţenii să fie consultaţi pe marginea lor. Ce atitudine au autorităţile constănţene atunci când vine vorba despre consultarea publică?

Nu numai în alte state, dar şi la noi în ţară, în majoritatea oraşelor cu un grad de civilizaţie ridicat, edilii oraşului au dialog cu alegătorii privind aceste planuri de urbanism, iar necesităţile locuitorilor se materializează în normele care se introduc în aceste planuri, cetăţenii participând efectiv la dialog. Dorim să se întâmple şi în Constanţa un dialog permanent cu privire la planul de urbanism şi mai ales la ceea ce înseamnă amplasarea investiţiilor care au un impact urbanistic major asupra oraşului, nu numai în zonele protejate, dar şi în celelalte zone - turistice -, şi mai ales pe marele artere de circulaţie. O dezbatere publică nu poate să încurce întotdeauna interesele individuale sau de grup. Oraşele trebuie să se dezvolte armonios, ca să lăsăm şi urmaşilor noştri posibilitatea de a locui într-un spaţiu urban bine configurat. De ce Constanţa să nu fie ca celelalte oraşe europene: Barcelona, Lisabona etc?

Ti-a placut articolul?

Comentarii