Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:36 24 06 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviul online cu Vasile Şerban, multiplu campion naţional la culturism s-a terminat Tema a fost - Culturismul – Fiţă sau corp sănătos

ro

11 Jun, 2011 15:34 21815 Marime text

01.jpgLa aproape 61 de ani, Vasile Şerban poate fi un exemplu pentru mulţi dintre noi, prinşi între viaţa sedentară la birou, calculator şi dezinteresul pentru activitatea sportivă.

Culturismul i-a adus şapte titluri de campion naţional, unul de campion balcanic şi o medalie de bronz la Campionatele Europene. Şi, chiar dacă mulţi ar crede că Vasile Şerban practică acest sport de-o viaţă, trebuie să ştim că, după ani de muncă la Petromidia, culturismul i-a devenit o a doua profesie. Ceea ce noi, neiniţiaţii, numim „fiare şi muşchi", au devenit pentru campionul din Năvodari un stil de viaţă. Sunt muşchii o fiţă sau doar un mod de a-ţi păstra sănătatea?!

Cum poţi avea o formă fizică de invidiat chiar şi după prima tinereţe, care sunt cele mai bune metode pentru a avea un aspect plăcut şi ce ar trebui să facem pentru a ne păstra sănătoşi ne va spune Vasile Şerban, campion de culturism şi antrenor, marţi, 14 iunie 2011, de la ora 10.00, la interviul online pe www.ziuadeconstanta.ro.

Realizator: Corina Samoilă

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro .

02.jpg

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebari redactie: 

1. Trupul nu vă trădează în niciun fel vârsta. Ca o prejudecată, românii cred că la aşa-numita vârstă a doua nu mai au de ce să se îngrijească, să meargă la sală sau, pur şi simplu, să facă orice activitate sportivă. Care este, totuşi, secretul pentru o „tinereţe fără bătrâneţe" ?

Nu ştiu dacă există vreun secret. Este la îndemâna oricum. Poţi duce o viaţă cumpătată, fără excese, cu o alimentaţie corespunzuătoare şi, nu în ultimă instanţă, o “vizită la sala de sport. Practic acest sport de 35, 36 de ani, de când am venit în judeţul Constanţa. Cu sportul am stat bine de mic. Am practicat mai multe sporturi printre care fotbalul, handbalul, atletismul, dar, se pare, judecând după rezultate, culturismul l-am practicat cel mai bine. Nu cred că există o vârstă limită. Eu am observat o schimbare radicală de când am început şi până astăzi. Când am început aveam 72-74 kg şi acum mă menţin între 84 şi 87 kg. În perioada de masă ajung la 89 kg. Am un metabolism bun, arderi rapide şi mă ajută foarte mult pentru că orice alimente aş mânca nu depun strat adipos, grasime. Nu sunt mulţi norocoşi ca mine din acest punct de vedere. Depinde şi de tipul somatic, care are un rol determinant în culturism: endomorf, mezomorf şi ectomorf. Niciodată nu găseşti pe cineva 100% dintr-un tip, dar este un aspect preponderent. Cei mai buni pentru culturism sunt cei de tip mezomorf, endomorful este cel care bea apă şi se îngrasă, iar ectomorfii sunt cei cu articulaţii subţiri, iau greu masă musculară, dar mănâncă orice şi nu se îngraşă. Pasiunea pentru culturism am avut-o, dar când mi-a căzut în mână un compendiu al unui autor maghiar în care am găsit exemple, am avut posibilitatea la Petromidia să-mi fac aparate, am confecţionat o parte cu ele cu care am “mobilat“ o sufragerie şi am practicat cam 10 ani acest sport acasă. 

2. Aţi câştigat numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale de culturism. De la ce vârstă practicaţi acest sport?

Am început ca simplu practicant la 36 de ani şi nu mă gândeam la nici o competiţie atunci pentru că nu aveam nici aparatura necesară, nici suplimente, nici condiţii. În 2004, antrenorul meu mi-a propus să merg la un campionat naţional la care concura şi idolul meu din tinereţe, Eugen Kantor. Întâmplarea a fost să concurez împotriva lui. Aveam 54 de ani. M-am dus la el, i-am spus că îl apreciez, că mi-a plăcut foarte mult, că l-am văzut în competiţii. L-am învins atunci, probabil că am fost mai pregătit decât el. De atunci nu am mai lăsat loc la nimeni. În 2005 nu am participat, apoi am câştigat titlul de campion naţional, inclusiv anul acesta. În 2007 am participat la campionatul balcanic, la categoria masters, şi am câştigat, în 2008, la europene, am luat medalie de bronz şi am mai câştigat un memorial la Călăraşi. 

3. Aţi lucrat în Petromidia şi, la 40 de ani, v-aţi apucat de culturism. De unde această pasiune?

Iniţial am lucrat 12 ani în învăţământ, apoi am găsit un anunţ al unei şcoli postliceale, am venit în Constanţa şi, ulterior m-am angajat la Petromidia. La Petromidia mi s-a deschis calea spre a-mi confecţiona nişte aparate, pentru că fierătanii aveam din belşug acolo. De aici a plecat sportul de performanţă. Nu-mi imaginez viaţa fără sală, dar nici înainte nu-mi imaginam viaţa fără sport. 

4. Ajută în antrenament aparatele mai performante de acum sau totul ţine de ambiţie şi de modul în care ne alimentăm şi, per ansamblu, trăim, mai mult sau mai puţin sănătos?

Sunt şi aparatele performante foarte utile, însă aparatura de bază rămâne cea clasică: aparatele libere, bare cu discuri reglabile, gantere reglabile, exerciţii clasice, îndreptările, genuflexiunile, sunt exerciţii fără de care nu poţi. Aparatele performante completează, pentru că lucrează muşchiul din mai multe unghiuri, antrenează fibre care altfel nu se ating. Sunt utile, dar nu este obligatoriu să foloseşti aparatele pentru sportul acesta. nu sunt indispensabile. Pentru a putea practica acest sport îţi trebuie aparatură performantă, dar şi alimentaţie variată, în sensul de a cuprinde toţi nutrienţii de care are nevoie corpul: proteine, carbohidraţi, vitamine, minerale, absolut tot. cantitatea depinde de individ în parte, luând în considerare greutatea, de modul în care corpul sintetizează hrana, capacitatea de a stoca în organism proteinele, carbohidraţii, vitaminele şi mineralele. Fiecare individ are particularităţile lui. Nu în ultimul rând odihna, care este foarte importantă. Un sportiv trebuie să doarmă în medie 7, 8 ore pe noapte. Un individ care nu vrea performanţă trebuie să aibă un regim echilibrat, mese regulate, cantităţi mici şi la intervale regulate de timp, cam din trei în trei ore. Fără excese, fără excese de carbohidraţi seara.

5. Constanţa are şi alţi culturişti medaliaţi. Printre ei se numără Nicu Rotaru, unul dintre bodyguarzii lui Radu Mazăre. Este aceasta printre singurele meserii pe care le poate face un „muşchiulos" în afară de a instrui neiniţiaţii?

Un muşchiulos, până a practica sportul, trebuie să aibă o meserie. Este un hobby. Noi suntem amatori, nu putem face o meserie din asta. La Nicu Rotaru şi la ceilalţi care sunt bodyguarzi sunt anumite particularităţi, sunt înzestraţi pentru asta, dar nu înseamnă că toţi culturiştii trebuie să apere pe cineva sau să-l instruiască.  Nicu Rotaru a câştigat Strong Man, dar aici se pune accent pe forţa brută, nu ca la culturism.  

6. Totuşi, există o vârstă potrivită pentru culturism sau putem să ne dezvoltăm musculatura, prin antrenament, şi la 15, şi la 50 de ani?

Nu ştiu dacă este o limită de vârstă. Se începe după 18-20 de ani, atunci este perioada cea mai propice, dar sub îndrumare calificată, pentru că, din experienţa mea, la sală vin foarte mulţi tineri care nici nu întreabă, nici nu sunt interesaţi dacă au făcut mişcarea corectă. Aceştia sunt practicanţii de sport “de duminică“, cum li se spune.  

7. De ce sălile de fitness sau de forţă se umplu vara şi se golesc odată cu venirea toamnei? Sunt românii atât de superficiali din acest punct de vedere?

Vin la sală pentru că vine vara, dar lasă baltă acest sport când se îmbracă şi nu îi mai vede nimeni. Din 100 de inşi nu ştiu dacă vin 10 din convingere, din plăcere. Cei de “duminică“ fac doar biceps, piept, umeri şi abdomen. Dacă vin în sală după ce beau două trei beri şi nu mănâncă, mai fumează şi o ţigară, nu fac nimic. Dacă faci 1000 de abdomene nu rezolvi nimic. Din cauza asta se umple sala primăvara. Din ianuarie se face desarmalizarea după sărbătorile de iarnă. Din februarie încep cei care sunt obişnuiţii plajelor.

8. Cum ar trebui să arate un program de antrenament săptămânal, pentru bărbaţi? Şi aici nu vorbim despre un individ care-şi doreşte performanţă, ci pur şi simplu un aspect plăcut...

Nu există un antrenament specializat general. Aici e în funcţie de fiecare, de timp. Cei care au un program încărcat la serviciu îşi vor face un antrenament de 3 zile pe săptămână, asta însemnând să facă exerciţii intense, repetări multe şi pauze scurte, de 45-60 sec., să folosească majoritatea aparatelor din sală, pentru că neavând timp şi neînvăţând bine mişcările, aparatele sunt mai sigure şi îţi dau mişcarea. Apoi se poate trece la greutăţile libere. În aceste trei zile trebuie cuprinse toate grupele musculare. Grupele musculare trebuie combinate corect. Spre exemplu piept cu biceps, spate cu triceps şi picioare cu umeri. Se lucrează de regulă grupa mare, cum ar fi piept, spate, picioare, apoi grupele mai mici. Combinăm grupă mare cu o grupă mică. Rezultatele se văd după o lună dacă te ţii de treabă. Rezultatele evidente se văd după cel puţin 3 luni.

03.jpg

9. Dar pentru femei?

Femeile, în general, dacă vor să-şi tonifice musculatura, lucrează aceleaşi grupe ca şi bărbaţii, dar cu greutăţi mici, repetări multe şi foarte corect. Aceste exerciţii pot fi combinate cu exerciţii de cardio, respectiv alergare sau mers pe bandă, bicicletă, stepper şi altele, în funcţie de dotarea sălii. Plus abdomenele, care se pot lucra din două în două zile. Asta corelat cu intrări mai rare în bucătărie. 

10. La fel, în funcţie de sex, pe ce grupe musculare ar trebui să ne axăm în antrenament pentru un corp armonios?

Nu există o singură grupă importantă. Trebuie lucrat compact, fiecare grupă trebuie lucrată cel puţin o dată pe săptămână sau în funcţie de cum te poţi reface. Grupa respectivă trebuie lăsată să-şi revină, să se refacă, să se regenereze. Lucrând o grupă musculară mai mult de o dată pe săptămână se poate ajunge la supra-antrenament. Nu ne mai dezvoltăm cum dorim, grupa respectivă nu se reface şi nu vom avea rezultatele dorite.

11. Se pot face exerciţii şi acasă la fel de bine ca la sală? Ce aparate ne-ar trebui acasă pentru a ne putea menţine în formă şi ce exerciţii ne-ar ajuta?

Se pot face, eu ştiu din proprie experienţă. Îţi trebuie multă voinţă. Acasă nu mai eşti “tras“ de factori externi. La sală trebuie să faci exerciţiile. Acasă se mai iveşte una, alta, găseşti motive să nu faci. Având voinţă faci fără nicio problemă acasă. Acum se găsesc aparate multifuncţionale aproximativ ieftine şi poţi lucra toate grupele musculare, un set de gantere reglabile... Nu trebuie o investiţie prea mare, voinţă trebuie.

12. Ce suplimente ar trebui să folosim pentru a ne asigura că antrenamentele au efect şi că vom arăta aşa cum ne dorim?

Pentru cel care face acest sport de întreţinere şi tonifiere ajunge alimentaţia pe care o are acasă, cu condiţia să folosească alimente care cuprind toţi nutrienţii: carnea de pasăre, peşte, ouă, în special albuşul, cartofi (dar doar la prânz), orezul, cerealele (dimineaţa). Se pot folosi complexe vitamino-minerale, care se iau şi din alimente, din fructe şi legume, fie suplimente din magazin, care sunt foarte bune. Dacă faci pentru performanţă, suplimentele trebuie mărite, pentru că nu ajung numai alimentele de acasă. În magazine se găseşte o gamă largă de suplimente, dar sunt diferite pentru fiecare perioadă de antrenament. 

13. Cât timp, la ce intensitate şi în ce ritm am trebui să mergem la sală pentru a ajunge într-o formă de invidiat?

Este în funcţie de cum arăţi când intri în sală sau de cât poate corpul să înmagazineze. Cel mai bun antrenament este cel de 4 şedinţe. Luni, marţi, miercuri pauză, joi, vineri, sâmbătă, duminică - pauză. Aşa nu forţezi şi ai timp pentru revenire. Intensitatea la sală este medie sau cum îţi permite organismul. Mai mult de 40-45 min nu trebuie să ţină o şedinţă. Două, trei exerciţii pentru fiecare grupă, dar cu pauze mici între serii şi exerciţii, intensitate ridicată. Forma de invidiat se atinge destul de greu.

14. De ce sunt bărbaţii mai pasionaţi de lasă decât femeile, în ciuda faptului că reprezentantele sexului frumos ar trebui, cel puţin teoretic, să aibă mai multe grijă de aspectul lor?

Eu am fost la săli unde numărul femeilor era mai mare decât al bărbaţilor. Aici depinde şi de mentalitate. Cineva care intră în sală nici nu ar trebui să vadă ce e în jurul lui. Fetele cred că se uită lumea la ele. Eu nu vorbesc cu nimeni în timpul antrenamentului, mă concentrez. Nu răspund nimănui cât mă antrenez. Nu trebuie să te intereseze ce este în jurul tău, dacă unul râde sau face altceva. 

15. În ultimii ani a crescut numărul celor care se antrenează la sală? Care sunt motivele?

S-ar putea să fie mai mulţi, dar motivele sunt cele strict legate de aspect. Dar nu ştiu dacă sunt mai mult de 25-30% care să-şi atingă scopul pentru care vin la sală. Nu sunt consecvenţi, nu sunt serioşi, nu vin să se antreneze, ci să socializeze. Este o modă să mergi la sală acum. Dacă nu eşti concentrat când lucrezi nu faci nimic. Am citit undeva o definiţie foarte bună a culturismului: fiare, sudoare şi durere. Şi asta spune tot.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Costinel 19 Oct, 2018 14:48 Bună Ziua am o întrebare Ptr Campionul nostru din Constanța.Ieu am 42 de Ani,si de 7 Luni fac Exerciții acasă.Am o bancă,si două gantere de cîte 15 kg,.ÎNTREBAREA ME ESTE URMĂTOAREA,POT LUA PROTEINE?? TOTUSI SIMT CĂ NU AM FORȚĂ.AM 1M,73.SI 80 DE KG.DAR PARCĂ DUPĂ 20 DE MIN DE EXERCIȚII OBOSESC MULT.SI APOI SIMT OBOSEALA MULTE ORE...VĂ MULȚUMESC ANTICIPAT.
  • Rasteanu Valentin 02 Jul, 2017 16:17 Am lucrat la Petromidia cu Vasile 20 de ani și pot spune că în mică parte am influențat și eu decizia lui de a participa în 2004 la 54 de ani la un concurs organizat. Este un tip extraordinar. Tot respectul pentru el. Sa trăiești Vasile.