Dramă, memorie și o „cesiune fantomă” Lupta de un sfert de secol a unei familii de supraviețuitori ai Holocaustului pentru casele din centrul Constanței

• Decizia de retrimitere aparține Curții de Apel Constanța, care, la data de 15 septembrie 2026 (prin Decizia civilă nr. 191/2026), a admits apelurile ambelor părți, a anulat în totalitate hotărârea primei instanțe și a dispus rejudecarea cauzei

 
Procesul complex privind despăgubirile pentru un imobil istoric din centrul municipiului Constanța, ce implică moștenitori stabiliți în străinătate, tranzacții cu drepturi litigioase, acuzații de fictivitate și decizii ale Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), se întoarce la Tribunalul Constanța pentru rejudecare.
 
La data de 1 octombrie 2026, pe rolul Secției I civile a Tribunalului Constanța a fost reînregistrat sub numărul unic 32/3/2024* dosarul având ca obiect cererea în baza Legii nr. 165/2013 formulată de reclamanții Yitzhak Geron, Batia Geron, Shlomit Dina Mordo și Abraham Dotan în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI).
 
Decizia de retrimitere aparține Curții de Apel Constanța, care, la data de 15 septembrie 2026 (prin Decizia civilă nr. 191/2026), a admis apelurile ambelor părți, a anulat în totalitate hotărârea primei instanțe și a dispus rejudecarea cauzei. Judecătorii de apel au constatat o gravă necercetare a fondului de către Tribunal, dar și existența unor contradicții majore între considerentele și dispozitivul sentinței.
 
Istoricul litigiului: De la notificările din 2001 la decizia CNCI din 2023
 
Originea cauzei se află în notificările înregistrate la Primăria Constanța sub nr. 82735/21.06.2001 și nr. 82736/21.06.2001, prin care Iacov (Icob) Geron, Yitzhak Geron și Parasco Geron au solicitat restituirea în natură a imobilelor situate în Constanța:

• Bulevardul Tomis nr. 34 (colț cu str. Ștefan cel Mare nr. 5) – teren de 264 mp și construcții;
• Strada Ștefan cel Mare nr. 5 bis – teren și construcții de 180 mp.

 
Prin Dispoziția nr. 2772/20.06.2007, Primarul Municipiului Constanța a restituit parțial în natură imobilul din Bd. Tomis nr. 34 colț cu str. Ștefan cel Mare nr. 5 (teren și construcție de 437,45 mp), cu excepția spațiilor înstrăinate de RAEDPP în baza unor contracte de vânzare-cumpărare, pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri.
 
După un lung proces purtat în dosarul 3788/118/2022 (rămas definitiv prin Decizia civilă nr. 855/C/16.10.2023 a Curții de Apel Constanța), CNCI a fost obligată să soluționeze dosarul de despăgubiri nr. 49585/RG/16.07.2015 (59643/CC). Astfel, la data de 30 octombrie 2023, CNCI a emis Decizia de Compensare nr. 58784, acordând reclamanților doar 131.480 de puncte (echivalentul a 131.480 lei). CNCI a aplicat plafonarea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, invocând existența unui Contract de cesiune autentificat sub nr. 511/24.08.2012, prin care drepturile la despăgubire fuseseră înstrăinate către un terț (Valentin Gabriel Moldoveanu) pentru prețul de 10.000 de euro, deși ulterior acel contract fusese rezolvit prin convenția autentificată sub nr. 1517/17.08.2022.
 

Litigiul prin care moștenitorii au contestat decizia CNCI a fost înregistrat inițial la Tribunalul București pe 3 ianuarie 2024, fiind declinat în favoarea Tribunalului Constanța la data de 21 iunie 2024 (Hotărârea nr. 929/2024).
 
Soluția primei instanțe: Majorare la 814.472 de puncte și o gravă neconcordanță internă
 
La data de 24 martie 2026, Tribunalul Constanța (prin Sentința civilă nr. 806/2026) a admitted în parte acțiunea reclamanților:

1. A anulat parțial Decizia de Compensare nr. 58784/30.10.2023.
2. A obligat CNCI să emită o nouă decizie de despăgubire pentru 814.472,42 puncte (lei), calculată de expertul Remulus Lăzăroaia pentru cele 7 apartamente și o cotă indiviză de teren de 164,33 mp, la grila notarială din 2025.
3. A respins cererea privind eliberarea unui singur titlu de plată conform art. 31 alin. (3¹) din Legea 165/2013 (pentru supraviețuitorii Holocaustului), motivând că nu s-a depus un document oficial în acest sens.
4. A stabilit onorariul definitiv al expertului la 6.090 lei (obligând reclamanții la un supliment de 3.090 lei) și a obligat CNCI la 1.000 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.

Analiza detaliată a considerentelor Curții de Apel Constanța (Decizia nr. 191/2026)
 
Ambele părți au declarat apel la data de 4 mai 2026. Analizând motivarea instanței de apel, Curtea a desființat sentința pe baza unor vicii de fond și de procedură extrem de grave:
 
1. Omiterea analizării apărărilor esențiale privind caracterul fictiv sau nul al cesiunii

 
Reclamanții au susținut de la bun început că Contractul de cesiune nr. 511/24.08.2012 pe care CNCI și-a întemeiat plafonarea a fost un act fictiv, iar în subsidiar nul de drept, întrucât mandatarul și-a depășit puterile, iar contractul a fost încheiat în numele unor persoane care erau deja decedate la data autentificării.

• Statuarea Curții: Curtea a reținut că prima instanță nu a oferit niciun argument pentru care a înlăturat aceste apărări determinante.
• Clarificarea juridică privind Decizia ÎCCJ nr. 30/2020: Curtea de Apel a arătat că Decizia prealabilă nr. 30/2020 a Înaltei Curți (care stabilește că plafonarea rămâne valabilă chiar dacă părțile desființează ulterior cesiunea prin acord de voințe) se aplică exclusiv contractelor de cesiune reale și valabil încheiate. În cazul unui contract lovit de nulitate sau fictiv, desființarea nu are loc prin simplul acord al părților (mutuus dissensus), ci ca efect al încălcării legii la momentul încheierii sale. Dacă o cesiune este nulă sau fictivă, ea nu a produs niciodată efectul translativ de drepturi și, prin urmare, plafonarea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea 165/2013 NU poate opera.

 
2. Contrarietate flagrantă între considerente și dispozitiv
 
Pârâta CNCI a reclmat că instanța de fond a căzut într-o contradicție internă insolubilă.

• Statuarea Curții: Tribunalul a argumentat pe larg în textul motivării că norma de plafonare de la art. 24 alin. (2) are caracter imperativ și că în cauză trebuie aplicat mecanismul de plafonare. Cu toate acestea, prin dispozitiv (minută), Tribunalul a obligat CNCI la acordarea întregii sume neplafonate de 814.472,42 puncte (care reprezenta valoarea integrală de piață calculată de expert). Această contradicție a făcut imposibil de înțeles dacă instanța a considerat norma aplicabilă sau nu, ceea ce echivalează cu o necercetare veritabilă a fondului și o încălcare a dreptului la un proces echitabil (art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului).

 
3. Eroarea gravă de calcul: Dubla diminuare a valorii din cauza vechimii clădirii
 
Reclamanții au criticat modul în care Tribunalul a calculat despăgubirile pentru cele 7 apartamente edificate înainte de 1960.

• Statuarea Curții: Curtea a identificat o eroare metodologică severă în aplicarea Anexei la Legea nr. 165/2013 (introdusă prin OUG nr. 38/2025).
• Conform normelor legale, evaluarea construcțiilor cu destinația de locuință trebuie să pornească de la valoarea maximă din grila notarială (corespunzătoare construcțiilor noi, edificate după 2014) – care în zona A.1 din Constanța era de 850 euro/mp util –, urmând ca la această valoare maximă să se aplice coeficientul de corecție de 0,7 pentru clădiri construite înainte de 1977.
• Tribunalul însă a selectat din grilă valoarea deja redusă de 440 euro/mp util (specifică imobilelor vechi de dinainte de 1960) și a aplicat încă o dată peste ea coeficientul de reducere de 0,7. Astfel, aceeași caracteristică tehnică (vechimea clădirii) a fost penalizată de două ori, diminuând nejustificat și ilegal despăgubirea cuvenită moștenitorilor.

 
4. Confirmarea grilei notariale aplicabile
 
Curtea a respins argumentele CNCI privind aplicarea grilei din anul emiterii deciziei administrative (2022/2023), confirmând că, în acord cu Deciziile ÎCCJ nr. 80/2018, nr. 46/2021, nr. 354/2025 și nr. 37/2026, precum și cu Decizia Curții Constituționale nr. 88/2025, în procedurile judiciare contestate evaluarea trebuie realizată raportat la grila notarială valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii (situația juridică fiind în curs de constituire).
 
5. Indicații speciale pentru rejudecare
 
Curtea a dispus anularea totală a sentinței și trimiterea cauzei la Tribunalul Constanța, stabilind că la rejudecare prima instanță va trebui:

• Să analizeze în mod real capacitatea, existența juridică și consimțământul cedenților din Contractul nr. 511/2012 pentru a stabili dacă cesiunea a fost reală/validă sau nulă/fictivă;
• Să aplice grila notarială din anul anterior noii pronunțări (grila 2025 sau 2026);
• Să evalueze corect construcțiile pornind de la valoarea maximă din grilă înainte de aplicarea coeficientului de 0,7;
• Să reanalizeze probele noi depuse în apel privitoare la calitatea autorilor reclamanților de supraviețuitori ai Holocaustului și posibilitatea obligării CNCI la emiterea unui singur titlu de plată conform art. 31 alin. (3¹) din Legea nr. 165/2013.

 
Ramificațiile dosarului: Nulitatea altor contracte de drepturi litigioase
 
Severitatea problemelor juridice din jurul fostei proprietăți Geron este accentuată de existenta unui dosar paralel. În dosarul 6252/118/2022, judecat de Curtea de Apel Constanța la data de 19 iunie 2025 (Hotărârea nr. 155/2025), instanța a admis apelurile moștenitorilor Geron și ale pârâților și a constatat nulitatea absolută parțială a unui alt Contract de vânzare de drepturi litigioase (nr. 508/24.08.2012) încheiat cu interpușii Yigal Moshe Zohar, Florin Valentin Voicu și Liliana Alina Voicu, privind partea din imobilul din str. Ștefan cel Mare nr. 55 care nu fusese restituită în natură.
 
Dosarul 32/3/2024* urmează să fie repus pe rolul Secției I civile a Tribunalului Constanța pentru administrarea noilor expertize și tranșarea definitivă a drepturilor financiare ale moștenitorilor.
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și
Contractul de vânzare-cumpărare al imobilului de pe strada Ștefan cel Mare nr. 55 din Constanța, mărul discordiei în instanță! Iată de ce