Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:01 19 04 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ziua Naţională a Greciei, sărbătorită la Constanţa. Comunitatea Elenă „Elpis“ a organizat un spectacol unic la Casa de Cultură (galerie foto + video)

ro

25 Mar, 2019 00:00 862 Marime text

Grecii din Dobrogea, reprezentaţi prin Comunitatea Elenă „Elpis“ Constanţa, au continuat tradiţia şi au sărbătorit fastuos Ziua Naţională a Republicii Elene. Două popoare, cel român şi cel grec, au demonstrat, încă o dată, că legătura lor este strânsă, istorică şi nemuritoare. Astfel, sâmbătă, 23 martie, Comunitatea Elenă „Elpis“ Constanţa a organizat un eveniment cultural amplu şi spectaculos la Casa de Cultură a Sindicatelor Constanţa. Invitaţi de seamă din partea autorităţilor locale, cât şi din partea instituţiilor culturale, consilieri locali sau membri ai comunităţilor minoritare din Constanţa au aplaudat frenetic momentele artistice ale celor care au prezentat doar câteva grame din cultura vastă elenă.
 
Evenimentul a fost prezentat atât în limba greacă, cât şi în limba română. Invitaţii speciali ai serii au fost Decebal Făgădău, primarul oraşului Constanţa, consilieri locali şi judeţeni, reprezentanţii minorităţilor dobrogene, rectorul Universităţii „Andrei Şaguna”, Aurel Papari, inspectorul şcolar general Gabriela Bucovală şi mulţi alţii. 
 
Spectacolul nu putea să înceapă fără ascultarea celor două imnuri naţionale - cel elen şi cel naţional autohton. Sofia Teodoru, elevă la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” Constanţa, a intonat cele două imnuri. 
A urmat discursul lui Traian Anton Antoniadis, care conduce comunitatea elenă de la Marea Neagră cu multă responsabilitate. „Noi încercăm să scriem acum viitorul. Suntem în primul rând români, după aia suntem greci. Slăvim, după cum aţi simţit trăirile, imnul de stat al României la fel ca imnul de stat al Greciei. Avem două sărbători naţionale - 1 decembrie şi 25 martie, pe care le slăvim. Este păcat să nu o facem pentru că trăim aici, simţim aici şi cred că suntem împreună legaţi. Împreună am clădit multe, vom clădi şi mai multe, pe toate planurile. Mă bucur că această comunitate elenă din Constanţa este văzută şi în plan local şi naţional ca o realizare pozitivă, benefică”, a spus liderul comunităţii.
 
Evenimentul a continuat cu prestaţia Dianei Neagu, elevă în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” Constanţa. Ea a cântat la instrumentul tradiţional - buzuki. A urmat un moment special cu cei de la Mini Elpis, fiind vorba de cei mai mici dintre membri care au dansat pe ritmuri elene. Solista Oana Ţuţuianu a demonstrat că limba greacă se aude mai bine prin cântec, cei de la Grupul de dans Elpis ţinând ritmurile şi jocul scenic aprins. 
 
Ştefan Gheorghiu, cunoscut interpret de muzică elenă, a urcat pe scenă pentru a întreţine atmosfera din sala de spectacol. Invitaţi speciali au fost şi tinerii de la Ansamblul Ilios din Târgovişte, care au făcut spectacol cu săriturile deja cunoscute din dansurile tradiţionale greceşti. A urmat mult aşteptatul Florin Jurcă, cel care a ridicat mai mulţi oameni din sală în picioare cu melodii cunoscute din repertoriul grecesc. 
 
Ansamblul Elpis a urcat din nou pe scenă, făcând un spectacol unic cu dansurile autohtone. Elada Band a încheiat seara printr-o explozie de energie. Componenţa trupei: Ianis la orgă şi voce, Dimitris la buzuki, Artemis la voce şi Iorgoş la voce.  
 

Istoria Revoluţiei din 1821  

 
Marea Revoluţie a poporului elen din 1821 a fost un uriaş efort pentru eliberarea de sub o îndelungată sclavie de 4 veacuri şi restabilirea libertăţii şi demnităţii naţiunii. Această Revoluţie, de 9 ani, a reprezentat un şir nemăsurat de lupte cu succesive victorii şi înfrângeri, cu toate grozăviile pe care le presupune un război, precum şi un sir de evenimente politice şi demersuri diplomatice.
 
În 1814 a fost înfiinţată în Odesa organizaţia secretă Filiki Eteria. Obiectivul principal al Eteriei era renaşterea Imperiului Bizantin cu capitala la Constantinopol, nu proclamarea unui stat independent elen. Membrii Eteriei i-au propus să devină şeful organizaţiei lui Alexandru Ipsilanti, care, pe 6 martie 1821, a traversat râul Prut alături de susţinătorii săi. Astfel, putem spune ca revoluţia a început pe teritoriul României, însă Eteria, lângă care au luptat şi pandurii lui Tudor Vladimirescu, a fost înfrântă în cursul Bătăliei de la Drăgăşani pe 19 iunie 1821.
 
Oficial, pe teritoriul Greciei de astăzi, declanşarea revoluţiei a fost proclamată pe 25 martie 1821 la Mănăstirea Agia Lavra de către arhiepiscopul de Patras, Germanos. Lozinca „Libertate sau moarte” a devenit simbolul revoluţiei. În tot Peloponezul, în nordul Greciei, şi în numeroase insule au izbucnit revolte antiotomane. Data de 25 martie a fost stabilită ca aniversare oficială a revoluţiei şi este sărbătorită ca Ziua Naţională a Greciei.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii