Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:44 28 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Prima clădire din beton armat a României, readusă la viață prin coordonarea inginerului care acum se ocupă de Cazinoul Constanța (galerie foto)

ro

31 Aug, 2020 15:33 2473 Marime text
  • Inginerul Marius Stan este manager de proiect al lucrărilor de consolidare și reabilitare a Cazinoului din Constanța, în urma contractului semnat de Aedificia Carpați cu reprezentanții CNI.
  • Între anii 2014-2016, acesta a fost manager de proiect al lucrărilor desfășurate la Palatul Patriarhal.
  • Ridicat în anul 1907, edificiul care adăpostește acum Patriarhia este prima clădire din beton armat a României.

Inginerul Marius Stan, din cadrul Aedificia Carpați, a fost managerul de proiect al lucrărilor ce s-au desfășurat între anii 2014-2016 pentru restaurarea Palatului Patriarhal, prima clădire din beton armat a României, ridicată în anul 1907. În prezent, inginerul este manager de proiect al lucrărilor de consolidare și reabilitare a Cazinoului din Constanța, în urma contractului semnat de Aedificia Carpați cu reprezentanții Companiei Naționale de Investiții, în luna decembrie 2019.

În ce privește Palatul Patriarhiei Române, acesta reprezintă la ora actuală unul dintre reperele arhitecturale cu care Capitala se mândrește și pe care toți iubitorii Bucureștiului de odinioară se bucură să îl vadă restaurat.

Clădire emblematică a Bucureștilor, dar şi reper, în acelaşi timp, al creştinilor ortodocşi români, Palatul Patriarhiei Române reprezintă o îmbinare arhitecturală armonioasă a mai multor stiluri, întocmai cum şi creştin ortodocşii sunt diferiţi între ei, însă uniţi întru credinţă.

Monument istoric, întins pe o suprafaţă impresionantă, de 16.250 mp, Palatul Patriarhal a trecut printr-un amplu proces de restaurare, lucrările fiind realizate de Aedificia Carpaţi şi partenerii săi pentru acest proiect. În prezent, după finalizarea restaurării şi a consolidării sale, Palatul Patriarhal poate fi vizitat gratuit de toţi iubitorii Bucureştiului de odinioară şi nu numai.

Așa cum am menționat anterior, un aspect de interes pentru constățeni și nu numai este reprezentat de aspectul potrivit căruia conducătorul lucrărilor de consolidare și restaurare de la Palatul Patriarhiei Române a fost inginerul Marius Stan, din cadrul Aedificia Carpați – manager de proiect pentru lucrările desfășurate în prezent la Cazinoul din Constanța.



Pentru a reveni la Palatul Patriarhiei Române - creaţie a arhitectului Dimitrie Maimarolu, clădirea a fost construită în anul 1907, fiind prima clădire din beton armat a României. Până în 1996, destinaţia sa a fost  de Palat al Camerei Deputaților. De altfel, nu întâmplătoare este transformarea Palatului Camerei Deputaților în Palatul Patriarhal, ne spune istoria.

Cele două tradiții


Astfel, primele date legate de un viitor Palat al Camerei deputaților ne parvin aproximativ de la mijlocul secolului al XVII-lea, când pe Dealul Mitropoliei se aflau viile domnitorului şi cele ale călugărilor de la Mitropolie. Ideea de a se ridica palatul dedicat Adunării deputaților în acea zonă venea pe fondul unor tradiţii, potrivit cărora Mitropolitul avea o autoritate nescrisă, dar certă asupra boierilor, singurii care, la vremea respectivă, aveau drept de vot.

Mai departe, tot prin puterea tradiţiei, Mitropolitul nu îşi putea părăsi locuinţa. În aceste condiții, a ridica un palat pentru Adunarea deputaților pe Dealul Mitropoliei apare ca un lucru absolut firesc în acele vremuri. Lucrările se țineau, aşadar, la mitropolie, iar, pe parcursul timpului, o parte dintre chiliile călugărilor au fost transformate şi adaptate pentru a putea primi reuniunile oficiale ale puterii legislative.

 În 1881, spațiul destinat întrunirilor politice este mărit, prin adăugarea unui Amfiteatru, iar clădirea era deschisă publicului larg în afara orelor în care se ţineau şedințele. Vizitarea se putea face după ce se obținea acordul unuia dintre funcţionarii instituţiei. În anul 1907, aşa cum am precizat anterior, este ridicată noua clădire destinată Palatului Camerei Deputaților, proiectul fiind întocmit de arhitectul Dimitrie Maimarolu.



Toate detaliile arhitecturale şi stilistice, atent conservate

De-a lungul timpului, clădirea a suferit diverse modificări, cea mai importantă fiind refacerea cupolei, care se prăbușise la cutremurul din 10 noiembrie 1940. După anul 1989, destinația clădirii redevine Palat al Camerei Deputaţilor, până în anul 1996, când aceasta este trecută în administrația Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi devine, astfel, Palatul Patriarhiei Române.

În anul 2010, clădirea este trecută în proprietatea Patriarhiei Române.



În anul 2014 încep amplele lucrări de consolidare şi reabilitate, întreprinse de Aedificia Carpați şi partenerii săi pentru acest proiect. Monumentul istoric este amplasat pe o suprafață generoasă, de 16.250 mp, care îmbină o multitudine de stiluri. Proiectul de  restaurare a fost unul complex, iar toate detaliile arhitecturale şi stilistice ale epocii au fost atent conservate.

Astfel, toate ornamentele interioare şi exterioare au fost restaurate, iar cele din zonele de intervenţie pentru consolidare au fost completate. Totodată, au fost refăcute în totalitate pardoselile din marmură şi parchet ornamental, tâmplăria a fost schimbată, iar ferestrele au fost înlocuite cu unele din lemn de stejar.



În același timp, învelitoarea cu decorații din tablă zincată a fost refăcută în totalitate cu tablă de zinc. Luminatorul aulei, decorațiile, lambriurile și lojile au fost restaurate, iar mobilierul a fost înlocuit. Nu în ultimul rând, în ansamblul restaurat au fost inserate discret un sistem de climatizare modern, precum și unul de transmisie de date.



Lucrările au fost finalizate cu succes în anul 2016. După încheierea acestora, Palatul Patriarhiei a fost deschis publicului larg. În prezent, acesta poate fi vizitat gratuit de toți cei interesați de acest monument arhitectural reprezentativ.

Citește și:

Reportaj în exclusivitate realizat de ZIUA de Constanța:
Ce au scos la iveală lucrările de la Cazino de până acum. Cât de afectată îi este, de fapt, structura (galerie foto)




 

Ti-a placut articolul?

Comentarii