Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:49 13 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Muzeul de Artă Populară Constanța Rusaliile, Cincizecimea și Sfânta Treime. Tradiții

ro

22 Jun, 2024 10:36 600 Marime text
Sursa foto: Muzeul de Artă Populară Constanța






La cincizeci de zile de la Învierea Domnului, în calendarul creștin se prăznuiește Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare care poartă și numele de „Cincizecime” sau „Rusalii”. Sărbătoarea cu dată mobilă cade întotdeauna într-o duminică, pe care țăranul de odinioară o numea „Duminica Mare”, potrivit Muzeului de Artă populară Constanța.
 
În calendarul popular, aceste zile au o importanță covârșitoare și o mare încărcătură spirituală, deoarece acum se sărbătoresc „Rusaliile”, care se țin prin nelucrare trei zile și uneori chiar o săptămână.
 

„Această perioadă, marcată de o puternică sacralitate cu impact deosebit asupra oamenilor, stă sub semnul Rusaliilor sau a Ielelor, ființe fantastice din mitologia românească ce îi pedepsește în mod cumplit (prin pocire sau prin luarea minților) pe cei care nu le respectă zilele de celebrare și lucrează, în special la câmp.
În satul tradițional nu li se pronunța numele, ci erau desemnate cu apelative precum: Frumoasele, Mândrele, Măiestrele, Șoimanele, Doamnele, Milostivele, Vântoasele”, spun muzeografii.

 
Despre Rusalii se crede că sunt fie niște fecioare frumoase, îmbrăcate în alb, fie niște femei bătrâne și urâte, care umblă în cete prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe la streșinile casei. Ele se prind în văzduh în hore, iar cine le vede dansând rămâne pocit. Se mai zice că pământul deasupra căruia dansează Ielele rămâne ars, bătătorit și neroditor, conform sursei menționate.
 
Pentru a fi protejați de Iele, oamenii din satul tradițional românesc purtau la ei usturoi și pelin. Doar jocul „Călușilor” putea să-i vindece pe cei „luați” sau „loviți” de Iele.
 

„În zilele noastre, de Rusalii, s-a păstrat obiceiul de a se pune la uși, la ferestre și la icoane crenguțe de nuc, care mai întâi au fost sfințite la biserică, în „Duminica Mare”. Odinioară, în ajunul Rusaliilor se culegeau și alte plante cu rol apotropaic, precum pelinul și cimbrul de câmp, care se puneau la porți, uși, geamuri și streșinile caselor, dar și în așternut, sub pernă”, mai arată sursa.

 
De asemenea, în cea de doua zi de Rusalii, de Sfânta Treime, încep să se culeagă plante de leac. În aceste zile, aflate sub dominația Rusaliilor, în satul tradițional se intensifica jocul călușarilor.
 
 
 
Citește și
 
Moșii de vară. Semnificația religioasă a sărbătorii
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii