Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:43 21 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu live. Pe fondul problemelor financiare existente în TNOB Horaţiu Cherecheş - „Cu siguranţă, maestrul Danovski ar fi readus teatrul la Primărie sau la Consiliul Judeţean!“

ro

16 Oct, 2018 16:15 919 Marime text
 
În an Centenar, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“ se confruntă cu dificultăţi financiare care pun în pericol stagiunea. Balerinii colaboratori ai trupei Oleg Danovki sunt în situaţia de a nu mai putea fi plătiţi pentru prestaţiile artistice.
 
Prim-solistul şi maestrul coregraf Horaţiu Cherecheş ne-a vorbit ieri, în cadrul unui interviu live, despre situaţia grea a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“ şi în special despre problemele cu care se confruntă Direcţia Balet, condusă de Monica Cherecheş.
 
Colaboratorii au primit doar o parte din banii aferenţi lunii august, iar bugetul teatrului nu mai permite plata acestora pentru lunile care au mai rămas până la sfârşitul anului. În plus, întreg corpul de balet este nevoit să repete în condiţii improprii actului artistic, într-o sală unde mirosul de mucegai este parte din decor. Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” are angajaţi doar 12 balerini, un număr insuficient pentru a pune în scenă spectacolele atât de apreciate de public. Tocmai de aceea, baletul a fost nevoit să coopteze 25 de colaboratori, pentru care acum nu mai există bani. Maestrul Cherecheş explică faptul că problema balerinilor de la Constanţa pare să nu interese pe nimeni, nu de azi, de ieri, ci de mai bine de doi ani, de când balerinii de la Danovski dansează cu „sabia” deasupra capului. Dacă situaţia nu se va rezolva, cel mai probabil, colaboratorii vor fi nevoiţi să renunţe.

Pentru a putea să-şi continue activitatea, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” are nevoie de aproximativ 50.000 de euro.

Vă reamintim că TNOB se află în subordinea Ministerului Culturii din decembrie 2010, după ce a fost la un pas de desfiinţare, ca urmare a unui proces de reorganizare dictat de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

Interviul live cu maestrul Cherecheş poate fi urmărit aici: https://www.facebook.com/ziuaconstanta/videos/1972039336427982/
 
Domnule Horaţiu Cherecheş, care este situația din teatru, cât de gravă este? Vreau să vă propun să discutăm la rece, să nu speriem oamenii, să nu-i ducem în eroare..
 
Ţinând cont de faptul că Teatrul Naţional de Operă şi Balet prezintă mereu în faţa publicului spectacole de calitate, şi aici mă refer la toate compartimentele, inclusiv la muzicieni. Cu siguranţă, ne-am săturat ca în fiecare an, începutul unei noi stagiuni să fim „cu sabia lui Damocles deasupra capului”. Vrem mai multă siguranţă, cei de la Ministerul Culturii ar trebui să ne dea ceea ce ni se cuvine, nu să cerem, odată cu această rectificare de buget.
 
Ar fi trebuit să vă întreb altfel, odată ce am pomenit de la acea reorganizare de la sfârşitul anului 2010, când s-a semnat protocolul de predare a instituţiei între Consiliul Judeţean Constanţa şi Ministerul Culturii. Cum vă este de când funcţionaţi în subordinea Ministerului Culturii? Cum vă descurcaţi?
 
La început, aveam mai multă siguranţă. Doamna Daniela Vlădescu are dreptate. Salariile vin la timp şi acum pentru angajaţii teatrului. Eu fac parte dintre angajaţii teatrului, ar trebui să nu îmi pese. Îmi pasă, pentru că  fără aceşti colaboratori, atât în compartimentul de balet, cât şi la celelalte compartimente. Mă refer la orchestră şi la cor, noi nu ne mai putem susține repertoriul. Astfel ne vitregim publicul din Constanţa.
 
Va rog să ne explicaţi de ce este nevoie de colaboratori! Mulţi nu ştiu că organigrama dumneavoastră este foarte subţire, indiferent de departament.
 

Compartimentul balet, la ora aceasta România nu mai are elemente foarte bune. Școlile de coregrafie nu mai dau elemente foarte valoroase. Nu aduc acuze profesorilor. Am apelat la audiții prin care selectăm balerinii din întreaga lume  care ne  apelează. Selectăm oamenii cei mai buni dintre cei buni. Doar aşa putem servi publicul care ne priveşte. Nici nu am început bine stagiunea şi am fost invitați la Călăraşi cu un spectacol, apoi pe 27 octombrie suntem invitaţi în Gala operelor de la Brașov, un lucru care ne onorează. Urmează turneul din Germania în decembrie care la un moment dat  a fost întrerupt şi repus în circuit după rezultatele pe care le-am avut acum câţiva ani datorită spectacolelor pe care le-am avut acolo. Impresarul german domnul Joachim Landgraf a apreciat foarte mult complexitatea și valoarea acestei noi companii, motiv pentru care a reluat acel turneu tradiţional.
 
Vă ascult şi mă gândesc că problema aceasta a banilor ar trebui să fie ultima pentru un artist. El trebuie să aibă timp să se pregătească să poată dansa, să dea tot ce e mai bun din el. Dumneavoastră sunteţi în postura de a vă gândi la grija zilei de mâine. Spuneți că sunteți angajat şi nu aveţi această problemă, dar în zilele noastre, nimeni nu mai poate avea siguranța locului de muncă. Nici într-o instituţie de stat, dar nici în domeniul privat.
 

Suntem 12 angajați, români, atât de puţini, sunt 3-4 colaboratori români, restul sunt străini. Unii, din fericire, pentru că vin şi se formează aici, își găsesc alte contracte în vest. Asta înseamnă că aspiră de aici profesionalismul, învaţă foarte multe, dar pleacă în alte țări unde sunt mai bine plătiți. De fiecare dată regret când pleacă un balerin, dar în acelaşi timp mă şi bucur pentru el. Această companie este ca o cutie de chibrituri, pe o parte unii intră şi pe partea cealaltă ies afară. Unii se mai rătăcesc înăuntru. Cei care am rătăcit aici avem o tradiţie lăsată moştenire de maestrul Danovski, iar tot ceea ce facem noi şi Monica Cherecheş, directoarea compartimentului de balet, este pentru a nu pierde această moştenire de la maestrul Oleg Danovski.
 
Acum 8 ani am jucat primul meu spectacol cu cei mai buni balerini de la acea vreme în Constanţa, eram doar 11 balerini, cei mai buni. Restul au plecat pe vapoare, au găsit alte contracte. A fost perioada în care au fost probleme cu preluarea. La acea vreme, salariile s-au redus cu 25% şi după ce Consiliul Judeţean a luat 25%, a mai luat şi Statul 25% şi am rămas cu nişte salarii foarte mici. După doi ani am revenit la adevărata valoare din punct de vedere financiar. Să fim plătiţi angajaţii la adevărata valoare.
 
Din nefericire, la stat sunt blocate acele posturi şi legea nu îți permite să faci angajări. Eu când am venit din Franţa aici erau undeva la 58 de dansatori. Eram cei mai buni din România. Compania era foarte mare, atunci nu erau şi străini. Doamna Daniela Vlădescu a fost foarte deschisă pentru compartimentul de balet. Să ne ajute să mai aducem colaboratori, pentru că suntem doar 37 și mai avem nevoie.
 
Într-un spectacol, cine face un rol prim, de exemplu prinţ în „Lacul lebedelor“, în următorul spectacol face un rol secundar. Omul şi rolul - doar se schimbă între ei, dar sunt aceiași oameni. Ceea ce nu mi se pare foarte normal. La opera din București, ei se schimbă tot timpul, au undeva la 80-90 de balerini, ei se schimbă tot timpul între ei. La Iaşi, organigrama este destul de vastă, doamna Beatrice Rancea a mai cerut câteva posturi pentru cei de la balet şi din întreaga instituţie, la Ministerul Culturii şi mi se pare că ar fi primit. Dar la ora actuală sunt 52 de balerini în companie.
 
Teatrul de la Iaşi este tot în subordinea de Ministerul Culturii?
 
Da, aparţine de Ministerul Culturii. Opera Naţională din Iaşi. Situaţia este similară.
 
E clar, nu puteţi face spectacole fără acești colaboratori. Prin urmare, nu se poate pune problema să renunţaţi la ei. Atunci de ce nu solicitaţi multe posturi?
 
Nu putem face „Lacul Lebedelor“, unde sunt 18-20 de lebede doar în ansamblu sau 24 de lebede, cu 5-7 nu mai este „Lacul Lebedelor“. Doamna Daniela Vlădescu cu siguranţă a cerut, dar nu a primit. Ştiu că a făcut câteva memorii și încă nu a primit nicio veste de la Minsterul Culturii.
 
Vreau să discutăm şi despre condiţiile precare în care sunteţi nevoiţi să repetaţi, să vă pregătiţi în fiecare zi. Mi-amintesc, am vorbit cu dumneavoastră într-o zi de sâmbătă şi eraţi în sala de balet şi repetaţi cu colegii dumneavoastră. Câte ore repetați zilnic?
 
Începem la ora 10.00 în fiecare zi și terminăm la ora 17.00 cel mai devreme fără pauză. Mâncăm un covrig şi mergem înainte. Sala în care lucrăm nu ţine de Ministerul Culturii, ci de autorităţile locale. Managerul instituţiei, doamna Daniela Vlădescu,  plătește o chirie celor de la Teatrul de Stat, aşa se plătea înainte, acum nu ştiu cui trebuie plătită. Cei de la Teatrul de Stat s-au mutat, au un alt sediu, pe Lahovari.
 
Anul trecut, când am apelat la mass-media, am primit un răspuns favorabil de la domnul Horia Țuțuianu. Eram pe punctul de a fi scoşi afară de acolo. Această sală a fost primită de aproape 30 de ani de către maestrul Oleg Danovski. Sunt 2 trepte la intrarea în sală. Podeaua de acolo este special făcută pentru balet, nu ne putem desfășura activitatea într-o sală de sport sau într-o sală de dansuri de societate. Sala este mare, are aproximativ 120 mp. Este ideală pentru a crea sau a repeta repertoriul pe care îl avem în acest teatru.
Sperăm ca după ce primim această rectificare de la minister să renovăm, cu ajutorul autorităţilor locale. Am vorbit noi între noi să punem mâna de la mâna să dăm un lavabil, dar dacă se accidentează unul, ce facem? Acolo trebuie făcută o reparaţie serioasă pentru că mucegaiul nu dispare doar cu o mână de lavabil. Clădirea, partea de jos, este dată spre administrare RAJA. Ştiu că soția domnului Stroe, directorul de la RAJA, este un mare fan balet. Cu siguranţă ne va ajuta şi domnul Stroe.
 
În afară de renovarea cât mai urgentă a sălii de repetiţii, de ce aţi mai avea nevoie pentru a vă desfăşura activitatea aşa cum ar trebui?
 
Mai sunt destule, vom apela și la doamna Daniela, nu ne poate ajuta decât cu nişte adrese câtre autorităţile locale. Cu siguranţă le va face. Dacă ne ajută domnul Țuțuianu cu repararea acestei săli, este suficient, mă înclin. Trebuie reparat și acoperișul, curge apa pe la colţuri, dar asta nu mai ţine de mine. Din fericire, atât eu, cât şi colegii mei trecem cu vederea acest fapt, pentru că suntem în priză în ceea ce priveşte modul de realizare a unui spectacol de performanţă. Suntem atât de acaparaţi de ceea ce facem acolo, încât uităm. Nici eu nu mai simt mirosul.
 
Râdem, glumim, dar problema rămâne. Cum vedeţi dumneavoastră rezolvată această problemă cu care va confruntaţi de mai bine de 3 ani? Trebuie să mergeţi periodic la Minister pentru a primi salariile colaboratorilor, fără de care nu puteţi evolua pe scenă.
 
Am postat în paranteză numele ministrului, George Ivaşcu, aici este problema, până când intră în sistem, nu își asumă, le este frică. Unii şi-au asumat.
 
Sunteţi de opt ani în subordinea Ministerului şi aţi lucrat şi cu miniştri care nu proveneau din zona artistică, dar şi cu artişti care s-au trezit demnitari. Cum trebuie să fie ministrul Culturii?
 
În străinătate, în Occident, vedem că miniștrii pe probleme de cultură nu sunt artiști, sunt oameni care ştiu să gestioneze banii publici înspre toate instituţiile de cultură. Trei ani petrecuţi în Franța, am dansat foarte mult, proiectele erau în fiecare lună, altceva mai nou.
 
În Franţa s-a întâmplat vreodată să nu vă luaţi salariul la timp?
 
Niciodată. Acolo s-a făcut doar licenţierea managerului în 1990 când s-a schimbat managerul, pentru că şi-a însuşit nişte fonduri din opera respectivă şi a fugit afară din Franţa. A fost un caz izolat.
 
Cum sunt ei organizaţi cum îşi fac bugetul, astfel încât să le ajungă tot anul şi să mai facă şi premiere?
 
Nu vă răspund, întrebați-o pe doamna Daniela Vlădescu. Nu ne putem compara cu ei, suntem departe.
 
Cu siguranță doamna Vlădescu nu și-a dorit să ajungă din nou aici. Care credeți că sunt soluțiile pentru viitor?
 
La început de an din prima tranşă de bani, nu ştiu dacă este aceasta o soluţie, să se pună separat bani pentru colaboratori până la finalul anului.  Asta ar însemna să vitregim publicul de premiere, sau de unele reprezentaţii.
 
Totuşi, la TNOB se pune accent pe spectacole noi, pe cantitate sau pe repertoriul tradiţional dar de calitate?
 
În străinătate, de exemplu Scala din Milano, la un moment dat, a avut un repertoriu în care s-a prezentat creaţie contemporană. Oamenii au făcut revoluţie să se revină la repertoriul acela bogat Spărgătorul de nuci, Frumoasa din pădurea adormită, acestea sunt creaţii care nu vor muri niciodată. Operele mari au aceste lucruri în repertoriu şi noi le avem. La Iaşi au repus repertoriul clasic care aduce publicul înapoi în sala de spectacol. Noi dansăm cu sălile pline.
 
Nu ştiu dacă TNOB are posibilitatea să acceseze şi alte fonduri, altele decât cele care vin pentru salarii şi funcţionare. Ştiu însă că în trecut, instituţiile de cultură, aveau fiecare un Mecena al lor, oameni care au susţinut actul artistic. Mai sunt astfel de oameni la Constanța?
 
Îmi amintesc că m-am întors în România la această companie a maestrului Oleg Danovski care era cea mai bună companie de balet a României. La Consiliul Judeţean era Stelian Duţu. În acea perioadă, fiind o companie independentă de balet, şi s-a ocupat foarte bine de tot ce avea nevoie maestrul Oleg Danovski. Eu sper ca şi Ministerul să îşi facă treaba ca autorităţile locale de la acea vreme.
 
Eu sunt Toma necredinciosul, pentru că lucrez foarte mulţi cu oamenii politici. Vi se pare o soluție această „cerşeală” - veniţi şi cumpăraţi bilete să putem supravieţui?
 
Nu este declaraţia mea.
 
Ştiu, este a doamnei Vlădescu.
 
Se poate să fie o soluție care nu va funcționa foarte mult. O săptămână, o lună poate, maximum trei. Publicul aseară a fost în număr extraordinar de mare, a fost o reacţie emoţională care a readus publicul în sală , nu asta este o soluţie din punctul meu de vedere.
 
Nu vă las să plecaţi până nu ne prezentaţi o soluţie, chiar dacă nu dvs. sunteţi managerul TNOB.
 
Dacă tu ceri bugetul, totdeauna îți vor tăia, nimeni nu va da exact. Aşa este românul făcut.
 
Şi dacă la un moment dat domnul Ivașcu sau cine va fi ministru va spune stop joc, eu nu vă mai pot susţine, care ar putea fi viitorul acestei instituţii? Vă puteţi întoarce de unde ați plecat? În subordinea autorităţilor judeţene? Opera a fost cândva la Primărie. S-a discutat această posibilitate?
 
Se discută şi posibilităţi de genul acesta, să găsim o soluție și să fim în subordinea autorităţilor locale, dar putem avea încredere?Anul trecut am primit asigurări că  nu ne da afară, și nu ne-a dat.
 
S-a mers din ușă în ușă și nu s-a găsit o soluție?
 
Trebuie luată în considerare şi această variantă, pentru că dacă acum Ministerul nu răspunde sau răspunde dar la anul dacă vom fi în aceeași situaţie ce vom face? Din punct de vedere financiar este foarte greu. Acum 10 ani când s-au unit toate, Filarmonica cu Opera şi Baletul,  într-o singură instituţie  răspunsul fostei conduceri CJC  a fost: „să întrebăm constănțenii,  să facem un referendum ce preferă: artă sau  sănătate?” Păi așa se joacă lucrurile? În cine să avem încredere? La un moment dat, am scris că m-aş înscrie în orice partid politic pentru a rezolva problema, dar în care partid, cine este credibil?
 
Nu cred că asta este o soluţie. În plus, independent fiind cred că puteți gestiona mai bine şi mai eficient, este o instituție care nu trebuie să dispară. Suntem al doilea oraş după Bucureşti. Teatrul are în sintagma titulaturii lui cuvântul „național”. Cum să renunţi la TNOB?
 
Altcineva trebuie să se ocupe de ceea ce înseamnă administrarea teatrului.
 
Să vorbim și despre lucrurile frumoase, ați fost recent la Iași împreună cu doamna Cherecheş, aţi decernat nişte premii.
 
La Iași este un fel de a două Vienă, şi Clujul, Bucureştiul, sunt câteva Opere Naţionale care trăiesc foarte bine. De Dobrogea își amintesc doar vara, când trebuie să speculeze litoralul românesc, în rest, nu îi interesează cultura din Dobrogea. Doar cluburile sunt atracţia.  Există un public educat.  Îmi amintesc, la Cluj, o colegă de-a noastră a ajuns şefă în compartiment la Cluj, după ce a fost prim-balerină la Constanţa. I-am sugerat să repună în scenă repertoriul clasic de care publicul era avid, dornic. Au început să repună spectacolele clasice: Lacul lebedelor, Cenuşăreasa, Frumoasa din pădurea adormită”. Noi le avem aici, dacă alții se zbat să le repună în scenă noi le avem. Au fost niște premii de excelență, fiecare manager ţi-a numit câţiva oameni pe care dorea să îi recompenseze. Doamna Daniela Vlădescu i-a recompensat cu un premiu de excelenţă pe Laura Iftimie şi pe Răzvan Săraru. Voci minunate ale Constanţei. Am fost invitați pentru a decerna niște premii. Acest lucru pentru noi a fost o recunoaștere a performanţei şi a faptului că ţinem acest stindard şi ne implicăm în balet.
 
Domnule Cherecheş, aţi primit propuneri să mergeţi să dansaţi în alte companii?
 
Da, și de aici, și din străinătate.
 
De ce vă încăpățânați să rămâneți?
 
Este foarte greu după 25 de ani. Dacă eram acel gen de om care mergeam doar la un serviciu, la uzină,  și nu puneam suflet, îmi era mai ușor să mă despart de această companie. Împreună am realizat lucruri extraordinare.
 
Este foarte greu să iei acești oameni să îi ridici. Adrian Mihaiu, Alexandru Bârsănescu, este greu să îi modelezi. Adrian Mihaiu a primit premiul „Cel mai bun balerin din România” Din acest punct de vedere al recunoașterii, avem cele mai multe  premii şi recunoaşteri pe plan internaţional.
Premiul pentru cel mai bun coregraf, cele mai bune spectacole de balet, Romeo şi Julieta, Crăiasa Zăpezii şi în  acest an  nu a fost un concurs, a fost o gală, o răsplată pentru artiști.Aş fi dorit să intrăm în acest an în competiţie cu Frumoasa şi Bestia. Am fi luat toate premiile. Înseamnă că la Constanța facem lucruri minunate.
 
Oare ştie domnul ministru că la Constanţa cântă Răzvan Săraru sau dansează Horaţiu Cherecheş?
 
Nu (n.r. râde). Ministrul are o echipă care trebuie să meargă în țară și să promoveze artiștii. Îmi pare rău că nu am adus niște cronici și critici aduse din Germania, de la ultimul turneu,  să vedeți cât de frumos vorbesc nemții despre noi.
Le păstraţi la loc de cinste, dar nu vă ţin de foame…
Horaţiu Chereheş: Noi suntem angajați. Dacă am deschis gura am făcut-o pentru că nu mi se pare normal ca acești oameni să vină la muncă și să le spun că peste 2 săptămâni vă veți primi banii.
 
Există gelozii sau tensiuni între departamentele teatrului?
 
Nu știu. Toți colaboratorii au aceleași probleme, condițiile sunt precare pentru toată lumea.
 
Există o problemă de comunicare între departamente?

Eu îi consider pe toți ca fiind colegii mei şi corul şi orchestra. Toţi facem artă. Este normal să ții mai mult la copilul tău, „compania de balet”, dar dacă și ei vor avea probleme voi lupta și pentru ei. Trebuie să aşteptăm să vedem rectificarea de buget. Toți avem nemulțumiri. Așa cum eu uit toate problemele de acasă, sau altele, încercați și voi să le uitați. Intrați în rolul personajului. Concentraţi-vă pe ceea ce facem aici.
 
E cam greu să intri în rolul personajului când nu ai mâncat, când vin facturile şi ştii că nu ai cu ce le plăti.
 
Aşa e. De aceea m-am implicat în această campanie. Să vedem ce se v-a întâmpla. Doamna Daniela aşteaptă un răspuns de la domnul ministru. Sper să nu fie doar o picătură. Nu așa se procedează corect atâta timp cât se găsesc bani pentru celelalte teatre, cum este cel din Bucureşti sau din Iaşi, de ce nu s-ar găsi și pentru noi?
 
Cum ar fi procedat maestrul Danovski în situaţia actuală în care se află  TNOB?
 
Ar fi revenit cu siguranță la Primărie sau Consiliul Judeţean.
 
Cum arată calendarul spectacolelor pentru Direcţia Balet?
 
Pe 27 octombrie avem Festivalul de Operă şi Balet de la Braşov, unde mergem cu Frumoasa şi Bestia. Avem pe 2 noiembrie un spectacol în cinstea Centenarului, 30 de minute de coregrafie. Vom avea Romeo şi Julieta, cu distribuţie nouă. Vom avea Crăiasa zăpezii,  Romeo și Julieta şi Lacul Lebedelor în turneul din Germania.
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii