Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:51 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Expoziția de pictură, grafică și sculptură „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”, la Muzeul de Artă Constanța

ro

29 Sep, 2022 12:52 1021 Marime text
Expoziție. Foto: Muzeul de Artă ConstanțaÎn perioada 5-30 octombrie 2022, are loc la Muzeul de Artă Constanța expoziția de pictură, grafică și sculptură „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”,  curator Radu Popica, în colaborare cu Muzeul de Artă Brașov. Vernisajul expoziției „Hans Mattis-Teutsch are loc pe 5 octombrie la ora 16.30.

Potrivit reprezentanților Muzeului de Artă Constanța, expoziția reunește 34 de lucrări de artă plastică din colecția Muzeului de Artă Brașov semnate Hans Mattis-Teutsch (10 linogravuri, 9 acuarele, 4 pasteluri, 8 lucrări de statuarie mică și 3 picturi de șevalet).

Personalitate polivalentă (pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet), Hans Mattis-Teutsch este un artist complex, reprezentativ pentru avangarda artistică a Europei Centrale.

„Elaborarea treptată a unui limbaj plastic original, avangardist, este evidențiată prin intermediul linogravurilor, acuarelelor și pastelurilor expuse, veritabil laborator al creației în care artistul experimentează noile modalități de expresie. Lucrările incluse în cadrul expoziției permit urmărirea traseului stilistic parcurs de Mattis-Teutsch: de la peisaje postimpresioniste, cu accente simboliste, evoluând apoi sub influența „Der Blaue Reiter” spre expresionism abstract (ciclul „Florilor Sufleteşti”), dar și apropierea ulterioară de constructivism, evidențiată de nudurile stilizate de la începutul anilor ’30.

Hans Mattis-Teutsch a fost prezent în viața artistică a Bucureștiului interbelic prin expoziții personale sau participări la expoziții colective din 1920 până în 1932. În 1924  s-a numărat printre artiștii care au expus în cadrul „Primei expoziții internaționale a Contimporanului”. În cadrul secțiunii destinată artiștilor din România, Mattis-Teutsch, alături de M. H. Maxy și Marcel Iancu, a fost unul dintre principalii expozanți. În anii 1924-1930 reproduceri după lucrările lui Mattis-Teutsch au fost publicate în mod constant de revistele de avangardă: Contimporanul, Integral, Punct și Alge. În anul 1925, Mattis-Teutsch figurează, alături de Benjamin Fondaine, ca membru al redacției revistei Integral de la Paris.

Hans Mattis-Teutsch și-a început studiile de artă la Brașov, urmând Şcoala Profesională de Stat pentru Industria Lemnului şi a Pietrei din Braşov, secţia sculptură în lemn, și frecventând atelierele pictorilor braşoveni Friedrich Miess şi Arthur Coulin. Apoi a urmat timp de un an cursurile Şcolii Naţionale Regale de Arte şi Meserii din Budapesta, continuându-și studiile de sculptură la Academia Regală de Arte Frumoase din München (1902-1905). În anii 1905-1908 s-a aflat Paris, unde a urmat studii libere de artă, apoi s-a oprit pentru o perioadă la Berlin, studiind sculptura egipteană, antică şi neoclasică“ - au mai precizat reprezentanții Muzeului de Artă Constanța.


Din 1908 a revenit la Braşov. În următorii ani a creat şi a expus la Braşov, călătorind însă frecvent la Viena şi Budapesta. A expus la Saloanele Naţionale de la Budapesta (1916-1918), iar în 1917 a deschis prima expoziţie personală la galeria Ma din Budapesta. După război a colaborat cu grupurile Abstrakte Gruppe der Sturm (Berlin) şi A bis Z Gruppe (Köln) și a expus la galeria Der Sturm (1921-1925). În ţară a expus la Cluj şi Bucureşti, în anul 1924 participând la Expoziţia Internaţională de Artă a revistei Contimporanul. În 1928 a participat la Expoziţia Abstractă Internaţională de la Berlin. În 1931 a publicat Ideologia Artei, lucrare teoretică în care şi-a expus concepţia despre artă. Începând din 1933 până în 1944 s-a retras din viaţa publică pe fondul unor probleme familiale și a ascensiunii extremismului.

După război a îndeplinit un rol important în relansarea vieții artistice a Brașovului prin înfiinţarea unui sindicat al artiştilor și a unei academii libere de pictură. Din 1945 a participat la expoziţiile colective organizate la Braşov, dar între anii 1950-1953 a fost exclus din viaţa expoziţională, ca urmare a refuzului de a se conforma dogmelor realismului socialist. După 1955 a revenit în viaţa expoziţională, ocupând pentru un timp funcţia de preşedinte al U.A.P. - filiala Braşov.
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii