Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:31 05 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Acum 143 de ani se întrunea Comisia Europeană pentru delimitarea frontierei de Sud a Dobrogei

ro

21 Oct, 2021 00:00 2087 Marime text

 
  • În urmă 143 de ani începeau lucrările Comisiei Europene care decidea soarta teritorială a României, după ce o parte din Dobrogea revenea României. 

Cartea „Istoria Dobrogei“ semnată de Adrian V. Rădulescu și Ion Bitoleanu este o retrospectiva istorică care înglobează povestea regiunii în diferite perioade de timp. Lucrarea a fost publicată în anul 1998, având 534 de pagini, în care regăsim și detalii captivante despre ședințele Comisiei Europene pentru stabilirea graniței de Sud a Dobrogei românești.
 
Pe 21 octombrie 1878 se întrunea Comisia Europeană pentru a stabili frontiera Dobrogei de Sud. După Congresul de Berlin și semnarea tratatului de pace de acolo, potrivit articolului 46 din acesta, Comisia europeană a început să lucreze pentru delimitarea limitelor de sud ale Dobrogei.
 
Comisia se întrunește la Constantinopol, la 21 octombrie în componenţă fiind reprezentanţi ai Germaniei, Austro-Ungariei, Franţei, Marii Britanii, Italiei, Rusiei şi Turciei. La cererea comisiei, Guvernul român a delegat un grup de ofiţeri superiori, în frunte cu colonelul Ştefan Fălcoianu, căruia i-a fost ataşat şi Mihai Perechide, membru al Adunării Deputaţilor.
 
„Se ştie că la Congresul de la Berlin delegaţia română şi-a exprimat în două memorii interesul, întemeiat pe considerente strategice, ca frontiera de sud a Dobrogei să includă şi Silistra cu fortificaţiile sale. Pentru a domoli intransigenţa României faţă de reanexarea celor trei judeţe din sudul Basarabiei, Rusia a înclinat iniţial să ofere României şi partea meridională a provinciei, ofertă asupra căreia a revenit apoi, astfel încât această străveche aşezare cu istorie românească a rămas Principatului Bulgariei. În anii 1879-1884 şi 1886 guvernul României a readus în faţa Comisiei internaţionale de delimitare această exigenţă perfect justificată din punct de vedere strategic şi istoric, fără a obţine însă rectificarea dorită.
 
Încordarea raporturilor cu Rusia după semnarea păcii de la San Stefano a întârziat şi trecerea trupelor în Dobrogea. Abia după intrarea triumfală a armatei în Bucureşti, la 8 octombrie, divizia s-a pus în marş spre Brăila unde, la 14 noiembrie, cu câteva zile înainte de memorabilul eveniment, a fost trecută în revistă de domnitor. Cu acest prilej a fost citită soldaţilor Proclamaţia către armata română, cu ocazia preluării Dobrogei, document în care se regăsesc concepţiile de guvernare ale oamenilor de stat ai României în frunte cu Mihail Kogălniceanu, autorul proiectului de manifestat.
 


La 23 noiembrie 1878 autorităţile româneşti au început preluarea oficială a administraţiei Dobrogei, dar trupele ţariste au continuat să staţioneze aici şi la începutul anului 1879, un an aproape de la semnarea păcii. Invocând textul tratatului încheiat cu Poarta comisarul imperial rus informa că armata urma să-şi înceapă marşul la 6 februarie. Abia la 4 aprilie 1879 însă prefectul de Constanţa, Remus Opreanu, era în măsură să anunţe plecarea unităţilor de artilerie şi infanterie din oraş, iar cel de Tulcea, George Mihail Ghica, la 22 aprilie, a flotei care staţionase până la această dată în port.“
 

Actul final, încheiat la 17 decembrie, la Constantinopol, a fost ratificat mai apoi de guvernele celor 7 puteri semnatare ale tratatului şi a intrat în vigoare prin trasarea graniţei şi plantarea bornelor de frontieră.
   
Sursa foto: Ilustrație din „Tomi – Constanța”, autor Ionescu M.Dobrogianu, volum aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
 
Citește și:

Dobrogea înainte de 1878 (II) - Românii și așezările românești

Dobrogea, provincia asupra căreia „ochiul pururea neadormit al Suveranului, a veghiat vecinic”

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii