Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:53 16 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Armeanul născut la Constanța, Garabet Kumbetlian ar fi împlinit 87 de ani. A rămas în istorie ca o personalitate a ingineriei

ro

11 Mar, 2023 00:00 2355 Marime text

  • Pe lângă munca depusă în domeniul ingineriei, Garabet Kumbetlian a desfășurat și o activitate didactică în calitate de asistent, în cadrul catedrei de Fizică a Institutului Pedagogic Constanța (1964-1968)

  • Activitatea sa publicistică a însemnat publicarea a 26 de cărți, monografii, tratate, cursuri universitare, traduceri și eseuri din domeniul mecanicii solidelor deformabile și rezistenței materialelor și aproape 150 de articole


Născut la data de 11 martie 1936 și originar din Constanța, armeanul Garabet Kumbetlian a fost un profesor universitar și inginer specializat în mașini termice.

De-a lungul carierei, el a fost membru în Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), în Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR), în Academia de Științe Tehnice din România (ASTR), precum și în alte asociații naționale și internaționale.

A început clasa I la Școala Germană din orașul natal, apoi s-a transferat la Școala nr. 5, unde a urmat restul de trei clase. În vremea ciclului gimnazial, Kumbetlian a studiat la Liceul Brukenthal din Sibiu, revenind la malul mării pentru clasele IX-XII, pe care le-a făcut la Liceul Mircea cel Bătrân. A absolvit în anul 1954.

Armeanul părăsea din nou ținutul pontic, de această dată pentru București. El a fost admis la Institutul Politehnic din capitală, obținând în 1959 diploma de inginer în specialitatea mașini termice.

Prima dată, a lucrat ca inginer principal în cadrul Electrica Constanța, timp de șapte ani (1959-1966). Mai târziu, devenea membru fondator al Comisiei Centrale de Tensometrie (1977), al Asociației Române de Tensometrie – ARTENS (1990) și al Filialei din Constanța a Asociației Generale a Inginerilor din România – AGIR (1997). În anul 1996 a fost desemnat membru al Comisiei Teritoriale Interdisciplinare de Cercetare și Dezvoltare-Dobrogea, organism zonal consultativ al Ministerului Cercetării și Tehnologiei. În anul 1997 a fost desemnat expert pentru cereri de finanțare al Consiliului Național pentru Cercetarea Științifică Universitară-CNCSU. Din 1998 a fost Expert al Societății Academice Române - SAR.

Pe lângă munca depusă în domeniul ingineriei, Garabet Kumbetlian a desfășurat și o activitate didactică în calitate de asistent, în cadrul catedrei de Fizică a Institutului Pedagogic Constanța (1964-1968). Ulterior, a fost numit profesor și primul director al Liceului Energetic Constanța (1966-1972). În perioada 1990-2006, Kumbetlian a activat ca profesor universitar la Institutul de Marină Constanța. Aici, din 1990 până în 2004, a fost șeful catedrei de Inginerie Mecanică Navală, membru în Consiliul Facultății de Electromecanică Navală și în Senatul Universității și director al Centrului de Cercetare în Inginerie Mecanică Navală al Universității Maritime, între 2002 și 2006. Mai menționăm că, între 1992 și 2006, el a fost profesor asociat la Facultatea de Construcții a Universității „Ovidius” Constanța.

Garabet Kumbetlian a predat cursuri de mecanică, rezistența materialelor și teoria elasticității.

Activitatea sa publicistică a însemnat publicarea a 26 de cărți, monografii, tratate, cursuri universitare, traduceri și eseuri din domeniul mecanicii solidelor deformabile și rezistenței materialelor și aproape 150 de articole, din care 33 în revistele Academiei Române și Academiei de Științe Tehnice din România. Alte 24 au fost consemnate în reviste străine și analele universităților, 22 în reviste departamentale și alte reviste de specialitate, 30 în volumele unor manifestări științifice internaționale, iar 35 în volumele unor manifestări științifice naționale.



Unul dintre volumele sale, „Amintiri și povestiri”, apărut la editura AGIR din București în 2016, face parte din colecția Bibliotecii Digitale a cotidianului ZIUA de Constanța, instituție ce a ajutat la reeditarea cărții din 2019.

Redăm mai jos un fragment în care autorul își evocă anii copilăriei la Constanța, mediul multietnic în care a crescut, originile numelui, parcursul școlar:

În ce priveşte numele de familie, rădăcina «Kümbet», în limba turcă, are semnificaţia de «movilă», sau «deal». Numele, în Turcia, era «Kümbetlioglu», cu particula «li», care are semnificaţia românescului «de la» şi «oglu», care se traduce prin «fiul lui». Ca urmare, «fiul celui de la deal». Părăsind Turcia, armenii înlocuiau în numele lor de familie sufixul turcesc «oglu» cu echivalentul armenesc «ian», aproximativ cu aceeaşi semnificaţie şi care s-ar traduce în limba română cu expresia cunoscută, de «alde». Ca urmare, numele a devenit Kümbetlian. Mulţi armeni şi-au schimbat şi rădăcina turcă a numelui cu cea echivalentă armeană, ca în cazul celor din familia Altunoglu (fiul aurarului-sau bijutierului), înlocuind turcescul «altun»-aur, cu echivalentul armean «vosghi», devenind Vosganian. Tatăl meu, armean (ortodox), a emigrat cu familia în anul 1908 din oraşul Konya (Turcia) şi după un periplu care l-a purtat prin Istanbul, Bazargic şi Karaomer (actualul Negru-Vodă) s-a stabilit în anul 1920 cu familia, în Constanţa. Aici s-a căsătorit în anul 1931 cu mama mea, Janeta Gogan din Sibiu, iar în anul 1936, m-am născut eu.
La vârsta de trei ani, când am devenit conştient de ce se întâmplă în jurul meu, mi-am dat seama că părinţii vorbesc între ei o limbă (româna), iar cu bunicii paterni, o alta (turca). Ca urmare, a trebuit să învăţ de mic aceste două limbi. Între anii 1941-1944 am frecventat grădiniţa şi clasa I primară la şcoala germană din Constanţa, unde a trebuit să învăţ o a treia limbă, germana. Când mergeam cu tatăl meu în oraş şi se întălnea cu prietenii lui, discuta cu ei într-o a patra limbă (armeana).

În anul 1942 am devenit elevul, la vioară, al pictorului şi vioristului Stavru Tarasov. În anul 1944, după armistiţiu, şcoala germană din Constanţa a fost desfiinţată, iar eu mi-am continuat studiile primare (clasele II-IV) la şcoala nr. 5 din cartier. Aici am început să învăţ o altă limbă (franceza), a patra, în ordine cronologică, după română, turcă şi germană.

În anul 1947, la vârsta de 11 ani, părinţii m-au trimis la bunica (din partea mamei) la Sibiu. Aici am fost înscris în clasa întâia (care se numea „prima”) a Liceului Brukenthal şi tot aici am continuat studiul viorii, cu viorista şi profesoara Olga Fogarascher Coulin. Atmosfera din Liceul Brukenthal era la acea dată cu totul deosebită. Calitatea profesorilor era remarcabilă, extraordinară. Aş dori să-i amintesc aici doar pe profesorul de desen, pictorul şi graficianul Hans Hermann, şi pe profesorul, organistul, pianistul şi compozitorul Franz Xaver Dressler.
În 1950 am absolvit gimnaziul german de trei clase (a V-a,-a VII-a) la care se redusese Liceul Brukenthal în urma „reformei” din 1948, am susţinut admiterea în clasa a VIII-a la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu şi am revenit în Constanţa (la Liceul Mircea Cel Bătrân), unde din motive materiale a trebuit să se mute şi bunica din Sibiu.

Alte cărți publicate de Kumbetlian sunt: „Amintiri de-acum un secol” (editura ALMA, Craiova, 2007), „Breviar de mecanică aplicată (teorie și aplicații)” (Constanța, 2008), „Teoria și experimentul” (editura AGIR, 2009, București), etc.

Dintre distincțiile primite de inginer de-a lungul vieții amintim de: diploma de excelență a Universității Maritime din Constanța (2000), American Medal of Honor (2002), diploma de onoare și medalia jubiliară 25 de ani de învățământ superior de construcții la Constanța (2002), diploma de onoare a Academiei Navale Constanța (2007), diploma și medalia jubiliară a Universității „Ovidius” Constanța, cu prilejul aniversării a 50 de ani de învățământ universitar în Dobrogea (2011), ș.a.

Garabet Kumbetlian a murit la începutul anului 2018, pe 2 ianuarie, la Constanța, când avea 81 de ani.

Cu prilejul evenimentului „Etniile împreună pentru Dobrogea”, organizat în noiembrie 2018 de cotidianul ZIUA de Constanţa, savantului constănţean i s-a acordat post-mortem distincţia „Meritul Dobrogean“, însoţită de medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu”.


Citește și:

#DobrogeaDigitală Garabet Kümbetlian, regretat savant dobrogean

#DobrogeaDigitală Garabet Kümbetlian, „Amintiri și povestiri“ - o apariție editorială de excepție, disponibilă de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

#DobrogeaDigitală Garabet Kumbetlian, „acordor” al Bricului „Mircea”
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii