SAFE intră oficial în infrastructura rutieră strategică Guvernul pregătește lucrări și pe teritoriul Ucrainei

Executivul a aprobat, în ședința de joi, indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea DN2 și amenajarea unei zone de staționare pentru autovehicule de mare tonaj în zona Siret, cu acces la DN2, în legătură cu modernizarea drumului M19 din Ucraina. Investiția vizează îmbunătățirea conexiunii rutiere dintre România și Ucraina prin punctul de trecere a frontierei Siret-Porubne.

Finanțarea obiectivului urmează să fie asigurată din fonduri externe rambursabile, prin instrumentul SAFE, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, precum și din alte surse legal constituite, potrivit programelor de investiții publice aprobate, potrivit stiripesurse.ro.

Coridor strategic între Ucraina, România și Republica Moldova

În aceeași ședință, Guvernul a aprobat și două memorandumuri pentru negocierea și semnarea unor acorduri cu Republica Moldova și Ucraina, ambele legate de același culoar strategic: Tărășeni – Siret – Moțca – Ungheni – Berești. Acesta este prezentat în documentele Guvernului ca o axă prioritară de conectivitate între Uniunea Europeană și partenerii săi estici, în contextul aplicării Regulamentului UE 2025/1106 privind instrumentul SAFE.

Primul memorandum vizează acordul cu Republica Moldova pentru construirea, exploatarea, întreținerea și repararea infrastructurilor de transport de interes strategic, inclusiv a podului rutier de frontieră Ungheni-Ungheni peste Prut. Noul acord ar urma să actualizeze cadrul existent și să ducă la încetarea valabilității acordului semnat în 2022 privind podul Ungheni-Ungheni.

Al doilea memorandum privește acordul cu Ucraina pentru infrastructurile de transport de interes strategic dintre Pașcani, în România, și Tărășeni, în Ucraina. Documentul acoperă Autostrada Pașcani-Suceava, Drumul Expres Suceava-Siret, modernizarea infrastructurii din zona punctului de trecere a frontierei Siret-Porubne și modernizarea secțiunii M19 de pe teritoriul Ucrainei, între frontieră și localitatea Tărășeni.

România ar putea face lucrări și pe teritoriul Ucrainei


Un detaliu important din documentul aprobat de Guvern este că acordul cu Ucraina va stabili responsabilitățile celor două părți inclusiv în ceea ce privește „implementarea unor lucrări de către partea română pe teritoriul Ucrainei”. Formula ridică miza proiectului, care nu mai privește doar dezvoltarea infrastructurii de pe teritoriul României, ci și implicarea directă a statului român în modernizarea unor conexiuni rutiere din Ucraina.

Acordul ar urma să prevadă responsabilități privind finanțarea, proiectarea, execuția, exploatarea, întreținerea și administrarea infrastructurilor de transport de interes strategic. Totodată, va fi constituită o Comisie Mixtă pentru coordonarea proiectelor, iar documentul va include mecanisme de cooperare instituțională, audit tehnic și financiar și reguli pentru interoperabilitatea infrastructurii.

De la autostrăzi civile la mobilitate militară

SAFE este un instrument financiar european adoptat în 2025 pentru accelerarea pregătirii de apărare a statelor membre, prin investiții majore și urgente în sprijinul industriei europene de apărare. Comisia Europeană precizează că programul funcționează pe bază de împrumuturi pe termen lung, finanțate prin împrumuturi contractate de Uniunea Europeană, și că România figurează cu un plan național de investiții în apărare în valoare de peste 16,68 miliarde de euro.

eși SAFE este prezentat în primul rând ca instrument de sprijin pentru apărare, proiectele de infrastructură rutieră intră în logica mobilității militare: drumuri rapide, conexiuni transfrontaliere și capacitate de transport pentru echipamente, trupe și mărfuri strategice. Comisia Europeană arată că Ucraina și țările EEA-EFTA pot participa de la început la proiectele comune, iar state precum Republica Moldova pot participa în anumite formule prin parteneriate de securitate și apărare cu UE.


În cazul României, pe de o parte, proiectele pot accelera legăturile rutiere rapide ale Moldovei istorice cu Ucraina și Republica Moldova. Pe de altă parte, ele creează un culoar cu valoare strategică pentru flancul estic al NATO și pentru conectarea Uniunii Europene cu partenerii săi estici, într-un context marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

A7, A8, Siret și Ungheni

România are la dispoziție 4,2 miliarde de euro prin SAFE pentru conectarea, prin capetele autostrăzilor A7 și A8, la Ucraina și Republica Moldova, lucrările urmând să fie finalizate până la sfârșitul anului 2030. Proiectele vizate includ legătura Pașcani-Suceava-Siret, spre Ucraina, și Târgu Neamț/Moțca-Iași-Ungheni, spre Republica Moldova.
Proiectele au o dublă utilitate, civilă și militară, și ar include aproximativ 15 kilometri de drum național modernizat pe teritoriul Ucrainei și circa 5 kilometri de infrastructură pe teritoriul Republicii Moldova, în continuarea podului de la Ungheni.

În documentele aprobate joi de Guvern, aceste elemente sunt reunite sub formula coridorului Tărășeni – Siret – Moțca – Ungheni – Berești. Practic, Guvernul trece de la discuții generale despre finanțarea SAFE la acte administrative concrete: indicatori tehnico-economici pentru zona Siret și mandate pentru acorduri bilaterale cu Ucraina și Republica Moldova.

O miză economică, nu doar militară

Dincolo de componenta de securitate, proiectul are și o miză economică majoră pentru nord-estul României. Conexiunile rapide cu Ucraina și Republica Moldova pot facilita transportul de mărfuri, accesul la punctele de frontieră, legătura cu porturile și coridoarele europene și integrarea economică a regiunilor de frontieră.

Zona Siret-Porubne este unul dintre principalele puncte de legătură rutieră dintre România și Ucraina, iar amenajarea unei zone de staționare pentru autovehicule de mare tonaj poate reduce presiunea logistică din apropierea frontierei. În același timp, podul Ungheni-Ungheni și legătura cu A8 pot transforma Iașiul și zona Moldovei într-un nod important între România, Republica Moldova și mai departe spre Ucraina.

Termene strânse și risc de întârzieri

Marea problemă rămâne viteza de implementare. Proiectele finanțate prin SAFE trebuie corelate cu termenele europene, cu licitațiile, cu acordurile bilaterale și cu procedurile de proiectare și execuție. Lucrările ar trebui terminate până la finalul anului 2030 și, pentru unele tronsoane, termenele de contractare sunt foarte strânse, în condițiile în care licitațiile și eventualele contestații pot întârzia semnarea contractelor.