Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
09:43 13 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Garabet Kümbetlian, regretat savant dobrogean

ro

04 Jan, 2022 00:00 2757 Marime text

 
  • Se împlinesc în aceste zile 4 ani de la trecerea în neființă a savantului constănțean Garabet Kümbetlian
 
Volumul „Amintiri și povestiri, de Garabet Kümbetlian, editat în 2019 de publicația ZIUA de Constanța, rămâne un autentic caleidoscop de oameni și locuri excepționale, de personalități pe care Profesorul le-a admirat și care i-au inspirat viața și cariera.

Personalitate emblematică a comunităţii inginereşti din România, Garabet Kümbetlian, născut la 11 martie 1936, în Constanţa, este autorul prolific al unui număr impresionant de monografii, tratate, cursuri şi articole din domeniul mecanicii solidelor deformabile şi rezistenţei materialelor, având de asemenea în palmares nu mai puţin de 27 de inovaţii.

A fost elev al Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanţa şi, după absolvirea Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti, a fost profesor în cadrul catedrei de fizică a Institutului Pedagogic din Constanţa.
A funcționat ca director şi profesor al Liceului Energetic din Constanţa, dar și conferenţiar la Institutul de Marinǎ „Mircea cel Bătrân”, profesor la Universitatea Maritimă şi la Facultatea de Construcţii a Universităţii „Ovidius” din Constanţa. A fost, de asemenea, îndrumător de doctorate în Inginerie Mecanicǎ şi referent în comisiile pentru acordarea titlului ştiinţific de doctor-inginer în cadrul majorităţii universităţilor tehnice din ţară.

Pe lângă calitatea de membru în prestigioase comitete ştiinţifice şi organisme consultative din ţară şi străinătate, Garabet Kümbetlian a fost membru titular al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), al Academiei Române.

Provenit dintr-o familie de vază, cu respect și dragoste de carte, cel care avea să devină un nume important în lumea culturii și științei românești a crescut cu pasiunea pentru lectură și cu atașamentul față de oameni, cu hotărârea de a lăsa ceva în urmă și a contribui la făurirea unei lumi mai bune.



Iată mai jos un fragment din cartea sa „Amintiri și povestiri, în care autorul își evocă anii copilăriei la Constanța, mediul multietnic în care a crescut, originile numelui, parcursul școlar.
 

În ce priveşte numele de familie, rădăcina „Kümbet”, în limba turcă, are semnificaţia de „movilă”, sau „deal”. Numele, în Turcia, era „Kümbetlioglu”, cu particula „li”, care are semnificaţia românescului „de la” şi „oglu”, care se traduce prin „fiul lui”. Ca urmare, „fiul celui de la deal”. Părăsind Turcia, armenii înlocuiau în numele lor de familie sufixul turcesc „oglu” cu echivalentul armenesc „ian”, aproximativ cu aceeaşi semnificaţie şi care s-ar traduce în limba română cu expresia cunoscută, de „alde”. Ca urmare, numele a devenit Kümbetlian. Mulţi armeni şi-au schimbat şi rădăcina turcă a numelui cu cea echivalentă armeană, ca în cazul celor din familia Altunoglu (fiul aurarului-sau bijutierului), înlocuind turcescul „altun”-aur, cu echivalentul armean „vosghi”, devenind Vosganian. Tatăl meu, armean (ortodox), a emigrat cu familia în anul 1908 din oraşul Konya (Turcia) şi după un periplu care l-a purtat prin Istanbul, Bazargic şi Karaomer (actualul Negru-Vodă) s-a stabilit în anul 1920 cu familia, în Constanţa. Aici s-a căsătorit în anul 1931 cu mama mea, Janeta Gogan din Sibiu, iar în anul 1936, m-am născut eu.
La vârsta de trei ani, când am devenit conştient de ce se întâmplă în jurul meu, mi-am dat seama că părinţii vorbesc între ei o limbă (româna), iar cu bunicii paterni, o alta (turca). Ca urmare, a trebuit să învăţ de mic aceste două limbi. Între anii 1941-1944 am frecventat grădiniţa şi clasa I primară la şcoala germană din Constanţa, unde a trebuit să învăţ o a treia limbă, germana. Când mergeam cu tatăl meu în oraş şi se întălnea cu prietenii lui, discuta cu ei într-o a patra limbă (armeana).

În anul 1942 am devenit elevul, la vioară, al pictorului şi vioristului Stavru Tarasov. În anul 1944, după armistiţiu, şcoala germană din Constanţa a fost desfiinţată, iar eu mi-am continuat studiile primare (clasele II-IV) la şcoala nr. 5 din cartier. Aici am început să învăţ o altă limbă (franceza), a patra, în ordine cronologică, după română, turcă şi germană.

În anul 1947, la vârsta de 11 ani, părinţii mau trimis la bunica (din partea mamei) la Sibiu. Aici am fost înscris în clasa întâia (care se numea „prima”) a Liceului Brukenthal (fig. 3.4) şi tot aici am continuat studiul viorii, cu viorista şi profesoara Olga Fogarascher Coulin (fig. 3.5). Atmosfera din Liceul Brukenthal era la acea dată cu totul deosebită. Calitatea profesorilor era remarcabilă, extraordinară. Aş dori să-i amintesc aici doar pe profesorul de desen, pictorul şi graficianul Hans Hermann, şi pe profesorul, organistul, pianistul şi compozitorul Franz Xaver Dressler.

În 1950 am absolvit gimnaziul german de trei clase (a V-a,-a VII-a) la care se redusese Liceul Brukenthal în urma „reformei” din 1948, am susţinut admiterea în clasa a VIII-a la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu şi am revenit în Constanţa (la Liceul Mircea Cel Bătrân), unde din motive materiale a trebuit să se mute şi bunica din Sibiu.

 

#citește mai departe în volumul „Amintiri și povestiri”.
#autor Garabet Kümbetlian

Dacă în urmă cu 123 ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
 
Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța 


Citește și:


#DobrogeaDigitală: Aventurile fraților Pipera și legătura lor cu profesorul Garabet Kümbetlian
 
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari